Finanţări cu amendă: Primăria şi CAO, obligate să plătească un milion de lei penalizări la proiectele europene

Să câştigi un proiect european nu este uşor. Dar şi mai greu e să-l duci la bun sfârşit! Municipalitatea şi Compania de Apă Oradea se află în situaţia de a plăti din banii orădenilor penalizări de circa un milion de euro pentru proiectele câştigate.

Motivul? Autorităţile de management de la nivelul ministerelor, care supervizează proiectele, fac tot posibilul ca acestea să nu fie finanţate la valorile contractate, aşa că găsesc nod în papură pentru orice.

"Nicicum nu e bine. Dacă ceri participanţilor la licitaţie experienţă, autorităţile de management te consideră restrictiv, zicând că restrângi dreptul firmelor de a se prezenta la licitaţie, şi te penalizează cu 25% din valoarea lucrării. Dacă nu ceri experienţă, rişti să ratezi proiectul şi pierzi toţi banii", spune Marius Moş, şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională.

Pedepsiţi pentru hărnicie

Întâi, buba s-a spart la Compania de Apă Oradea. La sfârşitul lui 2012, CAO era penalizată cu milioane de lei din valoarea proiectelor europene derulate. "Culmea, reprezentanţii finanţatorului european n-au avut nicio obiecţie la documentaţiile noastre. Penalizările le-au dat ai noştri, românii din autoritatea de management de la Ministerul Mediului", spune directorul CAO, Ovidiu Gavra (foto).

Neregulile imputate frizează ridicolul. CAO a fost "amendată" cu 2,1 milioane lei în proiectul Aparegio, care vizează extinderea reţelelor de apă şi canalizare în Oradea şi în 21 de localităţi pentru că a pretins experienţă în domeniu firmelor participante la licitaţia pentru managementul lucrărilor. Măsura a fost considerată restrictivă fiindcă împiedica participarea firmelor care n-au mai avut lucrări similare.

Compania a mai primit o corecţie "preventivă" de 10% la decontarea unui contract de lucrări dintr-un proiect de 3 milioane lei vizând alimentarea cu apă a oraşului Beiuş, pe principiul "tot veţi greşi voi cu ceva". "La decontarea sumelor plătite constructorului ni s-a reţinut 100.000 lei fără nicio susţinere motivată. Dacă în alte cazuri s-au invocat suspiciuni de nereguli, aici autoritatea de management nici măcar nu s-a deranjat. Ni s-a spus că e vorba de o corecţie preventivă, ceea ce este absurd".

Directorul spune că această manieră de lucru va aduce CAO  în imposibilitatea de a plăti lucrările contractate fapt pentru care societatea îşi va apăra interesele în instanţă. "Vom contesta fiecare penalizare. Sunt bani pe care CAO i-a plătit deja constructorilor şi pe care acum încercăm să-i decontăm, dar dacă nu îi încasăm nu mai avem din ce continua proiectul. Căci, pe măsură ce predau lucrările, constructorii îşi cer banii. Iar dacă nu îi plătim la timp, ne trezim că le datorăm şi penalităţi de întârziere".

Penalizaţi "româneşte"

Mecanismul de funcţionare a proiectelor europene este unul complex. Odată contractată finanţarea cu autoritatea de management a Planului Operaţional Regional (POR) pe mediu, transport, muncă ori alt domeniu vizat de proiecte, beneficiarii scot lucrările la licitaţie, urmăresc executarea lor şi le plătesc etapizat, pe măsură ce acestea sunt recepţionate. Apoi, se prezintă cu facturile pentru decontare la organismul intermediar ce funcţionează la nivelul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) de care aparţin, care le verifică şi le trimite autorităţii de management din ministerele de resort. Aceasta le reanalizează şi plătesc, sau nu, sumele din care beneficiarii proiectelor vor achita următoarele tranşe de lucrări, până la încheierea acestora.

Această complexitate complică, însă, enorm lucrurile. Autorităţile de management însărcinate cu coordonarea POR refuză să consilieze beneficiarii cu privire la derularea proiectelor, preferând în schimb să le aplice penalizări consistente. "Amenzile" încep de la 5% din valoarea contractelor pentru deficienţe minore şi pot ajunge la 100% în cazul unor suspiciuni de fraudă. "Toţi colegii din regiunea de Nord-Vest au suportat corecţii financiare. Aproape că nu există proiect care să se finalizeze la valorile din contractele încheiate de beneficiari cu finanţatorul", zice şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională din cadrul Primăriei, Marius Moş (foto).

Motivul? Autorităţile de management fac exces de zel pentru că sunt ultimul filtru înaintea controalelor Comisiei Europene. Iar dacă banii adunaţi din "amenzile" date de români se adună într-un cont din care se pot finanţa alte proiecte, cei strânşi din corecţiile aplicate de CE sunt pierduţi definitiv, rămânând la bugetul comunitar! De aceea se arată autorităţile româneşti mai "catolice" decât cele de la Bruxelles.

Corecţii în jos

Din zecile de proiecte contractate, în opt Primăria a primit deja corecţii financiare. Şi s-ar putea să fie doar începutul! Autoritatea de management de pe lângă fostul Minister al Dezvoltării Regionale a refuzat decontarea unor sume de 1,5 milioane lei pentru proiecte ce vizează, printre altele, reabilitarea centrului de reintegrare socială din strada Vămii, a centrului de îngrijire a copiilor din Piaţa 1 Decembrie, a clădirii Liceului Reformat Lorantffy Zsuzsanna, a canalizării din Pasajul Vulturul Negru şi a scuarurilor din Piaţa Unirii.

"În toate aceste cazuri autorităţile de management au invocat nereguli minore, interpretabile, care se penalizează cu 5-10% din valoarea contractelor, dar sumele se adună. Bineînţeles, le vom contesta pe toate", spune directorul Moş. Altminteri, banii vor trebui puşi de la bugetul local. Şi n-ar fi exclus ca mai târziu Curtea de Conturi să ceară recuperarea sumelor de la funcţionarii care au lucrat în aceste proiecte. Pe motiv că banii s-au pierdut din "vina" lor...

"Corecţiile financiare se dau prin interpretarea subiectivă a unor acte normative prea generale şi insuficient adaptate la legislaţia românească. Noi le înţelegem într-un fel, autorităţile de management în alt fel, aşa că ne certăm, iar în final câştigă cine împarte banii europeni. Adică ministerele!"

Marius Moş

Proiectul privind modernizarea a 19 străzi pentru fluidizarea circulaţiei în oraş este reprezentativ pentru modul în care se fixează aşa-numitele corecţii financiare. Derulat de Direcţia Tehnică a Primăriei, proiectul a fost adjudecat la 11,1 milioane lei în decembrie 2009 şi finalizat în septembrie 2011. Dată după care au venit penalizările.

Autoritatea de management a respins de la plată 5% din valoarea contractului de lucrări, 25% din cheltuielile cu publicitatea proiectului şi 10% din costurile cu auditul. Culmea absurdului, penalizările s-au decis în baza Ordonanţei 66 privind corecţiile financiare adoptate abia în vara lui 2011, când lucrările erau aproape integral terminate! "Vom contesta toate penalizările. Ne-au amendat pentru detalii absolut legale, cum ar fi cererea noastră ca executantul lucrărilor să prezinte acte că are angajaţi cu forme legale", spune directorul Mircea Ghitea (foto).

OUG 66/2011 consideră discriminatorii toate cerinţele care ar putea îngrădi participarea la licitaţie a firmelor din alte ţări. Astfel, autorităţile contractante nu mai pot cere executanţilor să vadă în teren locul viitoarelor lucrări, să-şi deschidă puncte de lucru în localitate, să încheie contracte cu Medicina Muncii sau să respecte alte prevederi asiguratorii menite să garanteze seriozitatea viitorului executant al lucrărilor.