Festivităţi emoţionante de Ziua eliberării Oradiei (FOTO / VIDEO)

Oradea a sărbătorit, vineri, cu mult fast şi emoţie propria eliberare din 20 aprilie 1919, când trupele Generalului Traian Moşoiu au intrat în oraş pentru a instaura administraţia românească în această parte de ţară, după câteva luni de teroare a hoardelor fostei armate austro-ungare şi a comuniştilor conduşi de Kun Bela, unul dintre cei mai fervenţi tovarăşi ai lui Lenin, perioadă care a continuat, în acelaşi an, cu cucerirea şi eliberarea Budapestei de către Armata Română.

Omagiu unei generaţii de aur

Festivităţile au început la ora 11 în Sala Mare a Primăriei, care de aproape 3 ani poartă numele eliberatorului Oradiei, Generalul Traian Moşoiu, în prezenţa unui număr foarte mare de reprezentanţi a diferite instituţii publice, dar mai ales ai administraţiei locale, care şi-au pus la revere cocarda tricoloră roşu-galben-albastră.

Dacă în prezidiu au luat loc, cum era şi normal, primarul Ilie Bolojan alături de viceprimarii Florica Cherecheş şi Rozalia Biro, plus istoricii Viorel Faur şi Gabriel Moisa, în sală au mai fost prezenţi generali, ofiţeri superiori şi subofiţeri MApN şi MAI, parlamentarii PNL şi PSD Ioan Mang, Cornel Popa şi Ioan Roman, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dumitru Voloşeniuc, Prea Sfinţitul Virgil Bercea, episcopul greco-catolic al Oradiei, consilieri locali ai PNL, PSD, PDL şi UDMR, foşti consilieri precum Florian Pantea, şefi de instituţii ca Ligia Mirişan (directorul Bibliotecii Judeţene), Aurel Chiriac (directorul Muzeului Ţării Crişurilor), preşedintele Senatului Universităţii, Sorin Curilă, Simona Vesa (şefa Agenţiei de Prestaţii Sociale) etc.

După intonarea Imnului României, "Deşteaptă-te române!", şi al Uniunii Europene, "Odă Bucuriei", primarul Ilie Bolojan a rostit un discurs solemn, în care a adus un tribut înaintaşilor şi a îndemnat pe cei de faţă să le urmeze exemplul.

"Sunt clipe când ne aducem aminte de o generaţie de oameni politici şi de comandanţi militari care au făcut posibile asemenea momente, care în clipe de răscruce ale istoriei au avut de luat decizii şi le-au luat pe cele potrivite", a spus primarul, amintind de Regele Ferdinand (zis "Ferdinand cel Loial" şi "Ferdinand Moralistul"), de Regina Maria ("Mama răniţilor"), de premierul epocii în care România a devenit un stat mare şi modern, liberalul Ionel Brătianu, de conservatorii Take Ionescu şi Radu Filipescu, de ardelenii Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voievod, şi Roman Ciorogariu, precum şi de Mareşalul Alexandru Averescu şi Constantin Prezan şi de Generalul Traian Moşoiu.

Istoricul Viorel Faur a vorbit, apoi, despre calvarul pe care l-au îndurat românii între 1 Decembrie 1918 şi 20 aprilie 1919, perioadă în care hoardele soldaţilor unguri şi comuniştii lui Kun Bela au terorizat populaţia din această parte de ţară, mai ales - fireşte - pe români şi pe evrei, iar colegul său, Gabriel Moisa, a rememorat zilele de Paşte din 1919 când Armata Română, cu Generalul Moşoiu în frunte, a primit cheia oraşului din mâinile primarului de atunci, Rimler Karoly, cel care a avut meritul de a fi adăpostit în clădirea municipalităţii 35 de fruntaşi ai românilor pe care ungurii îi căutau pentru a-i căsăpi.

Te Deum fără PS Sofronie

După festivitatea de la Primărie, publicul s-a mutat la Catedrala Ortodoxă, pentru slujba specială "Te Deum", de la care - însă - a lipsit tocmai episcopul ortodox Sofronie Drincec, care a preferat să sărbătorească această zi la Mănăstirea de la Izbuc, astfel încât în fruntea ierarhilor a rămas omologul său greco-catolic, PS Virgil Bercea.

La ieşirea din biserică, la faţa locului au apărut şi preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Ţîrle, şi noul subprefect Sorin Buhaş, care l-au flancat pe primarul Ilie Bolojan pentru a primi onorul din partea unor subunităţi din care au făcut parte membrii Fanfarei Militare a Şcolii de pregătire a agenţilor Poliţiei de Frontieră Avram Iancu, militari ai Garnizoanei Oradea de la Batalionul de Transmisiuni şi de la Centrul Militar, precum şi ai subunităţilor de Jandarmerie şi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

De altfel, fanfara a fost generos răsplătită cu aplauze de mulţimea orădenilor între timp şi ea mărită, pentru că le-a oferit - vreme de aproape 20 de minute - un concert de muzică specifică estradelor militare.

Tot cu fanfara şi militarii în frunte, urmaţi de trei bărbaţi care au ţinut sus o cruce şi prapurii cu icoanele Mântuitorului şi Maicii Maria, coloana de oficiali şi cetăţeni s-a îndreptat apoi, în marş, spre statuia Generalului Traian Moşoiu, ridicată de cadrele militare din Oradea în faţa sediului fostei Garnizoane.

Ca niciodată, un mare număr de orădeni au însoţit procesiunea, ca pietoni sau ca privitori de la geamurile clădirilor de pe strada Avram Iancu, mulţi dintre ei aplaudând la trecerea coloanei.

Pledoarie pentru demnitate

La monumentul Generalului eliberator, după o nouă intonare a Imnului naţional, primarul Ilie Bolojan s-a adresat din nou orădenilor, rememorând bărbaţii politici de la începutul veacului trecut şi arătând că, la fel ca aceştia, cei de azi ar trebui să acţioneze în interesul public.

"Acum nu mai riscăm să ne pierdem vieţile, familiile, casele ori identitatea, şi nu mai suntem ameninţaţi cu războiul. Generaţia noastră are alte mize: riscul pierderii demnităţii şi riscul sărăciei. Sper ca toţi cei de faţă, din care mulţi am depus un jurământ, să facem ceea ce ne-am angajat, ceea ce trebuie să facem pentru acest oraş, pentru acest judeţ, pentru ţara noastră. Să nu creem oamenilor iluzii şi să nu-i dezamăgim, pentru că altfel le vom distruge speranţa în viitor şi respectul faţă de Statul Român", a spus primarul.

După reprezentantul oraşului, a luat cuvântul şi cel al Armatei, colonelul în rezervă Grigore Bartoş, fostul comandant al Brigăzii 1 Mecanizate Carei, care a avut un discurs emoţionant, despre marele protagonist al tuturor războaielor româneşti: soldatul, cel sărac şi neştiut, dar care a pierit sub glia patriei, metaforic, de 800.000 de ori, adică tot atâţia fii ai ţării şi-au dat vieţile pentru întregirea şi libertatea României.

Corul Traian Moşoiu a interpretat câteva piese muzicale înainte de momentul depunerii coroanelor de flori din partea Prefecturii (reprezentată atât de noul subprefect Sorin Buhaş, cât şi de fostul subprefect Adelina Coste), Consiliului Judeţean, Primăriei, unităţilor Ministerului Apărării şi MAI, asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere, dar şi sindicatului cadrelor militare disponibilizate, ai altor instituţii centrale şi locale, companii publice şi private, precum şi a unor unităţi de învăţământ superior şi liceal, ca Universitatea şi Colegiul Naţional Emanuil Gojdu, plus ai partidelor politice (liberalii şi pesediştii prezentându-se, în premieră, în bloc sub egida USL).

Finalul ceremoniilor a fost marcat, în noi aplauze, de retragerea fanfarei militare şi defilarea subunităţilor MApN şi MAI.