În centrul oraşului, dincolo de câteva porţi, se ascund comori. Dar nu sunt prea greu de descoperit...
Unul dintre cele mai bogate din ţară, Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea le oferă vizitatorilor incursiuni în alte timpuri, cu expoziţii interactive, exponate valoroase şi întâlniri cu vieţuitoare, dar pregăteşte şi deschiderea de secţii noi, chiar în acest an. În paralel, la Muzeul Oradiei se doreşte realizarea unei expoziţii dedicate fascinantei istorii a urbei şi a fortăreţei în jurul căreia a fost ridicată.
În periplu
După o bună perioadă în care bogăţiile istorice ale zonei noastre au stat în cutii, deschiderea noului Muzeu al Ţării Crişurilor în fosta garnizoană de pe strada Armatei Române nr. 1 a stârnit interes şi a adus în oraş expoziţii realizate în stil modern, inclusiv cu părţi interactive, cu reconstituiri ale unor peşteri, locuinţe şi ritualuri.
Cei care-i trec pragul intră prin "tunelul timpului" şi încep călătoria din cele mai vechi vremuri, până mai aproape de zilele noastre, găsind pe drum expoziţia permanentă de Ştiinţele Naturii, precum şi pe cea permanentă de Arheologie şi Istorie, ambele la etajul I. "Experienţa este gândită ca o poveste, ca o expoziţie vie, încă de la evoluţia pământului şi primele forme de viaţă pe Terra", explică Gabriel Moisa (foto), istoric, muzeograf şi manager interimar al MŢC.
Inestimabile
Între altele, vizitatorii admiră un schelet de mamut de-al locului, căci rămăşiţele i-au fost descoperite în 1973 tocmai la Oradea, schelete de dinozauri, de ursus spelaeus, dar şi o sumedenie de bijuterii, unelte, vase cu valori inestimabile. Printre artefacte se numără vase romano-bizantine din secolele V-VI, decorate cu scene mitologice (foto), acestea făcând parte a tezaurului descoperit la Tăuteu (întâmplător, în anul 1970), potire, monede dacice din argint, din secolele I-II î.Hr, piese decorative din argint şi fildeş din celebra colecţie a episcopului catolic Arnold Ipolyi.
Tot în palatul muzeal, oaspeţii pot descoperi roci interesante din diferite perioade de timp, expuse în Lapidariu, şi se pot împrieteni cu mai multe vieţuitoare, între care peşti, mamifere mici, păsări şi reptile, care şi-au găsit casă în Vivariu. Vizitatorii sunt chemaţi să descopere şi lucrările unei noi ediţii a Festivalului Naţional de Artă Naivă, în cadrul unei expoziţii temporare.
Muzele din muzeu
Amenajarea MŢC continuă printr-un proiect cu finanţare nerambursabilă. "Până în luna decembrie, vor putea fi vizitate două noi secţii: Secţia de istorie modernă şi contemporană, respectiv Secţia de Artă, ambele la etajul al doilea", spune managerul, adăugând că în 2022 este în plan şi finalizarea Secţiei de Etnografie, care se va afla la etajul al III-lea.
În elegantele săli ale secţiei de Artă vor fi expuse picturi, lucrări de grafică, sculpturi, precum şi o serie de obiecte de artă incluse în patrimoniul cultural naţional la categoria "tezaur". Printre capodopere se numără "Muza pamfletarului" (foto), de Nicolae Tonitza, "Flacăra albastră" (Victor Brauner), "Peisaj din Cassis" (Lucian Grigorescu), dar şi trei exemplare originale ale unor gravuri semnate de Albrecht Dürer (1471-1528), considerat una dintre personalităţile marcante din istoria artei.
În secţia de istorie modernă şi contemporană vor fi amenajate inclusiv încăperi de epocă, cu obiecte care au aparţinut unor personalităţi din Ţara Crişurilor. "Vom intra, de pildă, printr-un salon interbelic", spune Moisa.
"Viaţa" Oradiei
În paralel, orădenii şi turiştii sunt chemaţi să păşească şi în Muzeul oraşului Oradea (MoO), devenit recent secţie a MŢC. În Palatul Princiar al Cetăţii pot fi văzute expoziţii permanente ca Lapidariumul şi Sala cu Grifoni, dar şi expoziţii temporare, cum este cea care descrie "Viaţa la Curtea Regală" a lui Matia Corvin. În această toamnă, Muzeul Oradiei va găzdui o expoziţie temporară dedicată lui Vlad Ţepeş, iar muzeografii au în pregătire şi una cu aparate de proiecţie de cinema.
Pe viitor, însă, Muzeul oraşului va fi dedicat istoriei urbei şi a fortăreţei orădene. "Vom lucra la un proiect tematic, care să exprime o poveste cronologică a Cetăţii şi oraşului, de la primele descoperiri până în prezent. Ne vom axa pe principalele momente, inclusiv pe Renaşterea orădeană, căci am avut nişte umanişti de primă mână, cum ar fi Andrea Scolari sau Ioan Vitez de Zredna", spune managerul MŢC. Aşadar, mai sunt multe poveşti de descoperit în Oradea...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.