Europarlamentarul bihorean Vasile Blaga şi-ar putea pierde certificatul de revoluționar. Reacția politicianului (DOCUMENT)

Europarlamentarul bihorean Vasile Blaga şi-ar putea pierde certificatul de revoluționar. Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989, instituţie aflată în subordinea Guvernului, a decis că Blaga nu îndeplinește condițiile pentru deţinerea titlului de “Luptător remarcat prin fapte deosebite” şi va solicita în instanţă retragerea acestuia, respectiv anularea certificatului de revoluţionar.

Decizia a fost luată în şedinţa din 10 mai.

“Domnul Vasile Blaga în perioada 14-25 decembrie 1989 nu a mobilizat şi nu a condus grupuri sau mulţimi de oameni, nu a construit şi nu a menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, nu a ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi nu a apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde s-a luptat pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, se arată în procesul-verbal al şedinţei în care s-a luat hotărârea, ajunsă și în posesia BIHOREANULUI. 

Revoluţionari cu facilităţi

Potrivit documentului, retragerea certificatului de revoluţionar al lui Vasile Blaga s-a pus în discuţie după reanalizarea tuturor documentelor şi a mărturiilor în baza cărora europarlamentarul a obţinut titlul, iar decizia comisiei urma să fie înaintată Serviciului Juridic “în vederea promovării acţiunii în instanţă”.

În act sunt enumerate şi depoziţiile unor revoluţionari orădeni despre activitatea de revoluţionar al europarlamentarului, din care nu reiese vreun aport deosebit al politicianului. Teodor Toderaş, de pildă, membru în primul grup de conducere constituit în acele zile în Oradea, arată că "a primit un telefon de la domnul Vasile Blaha din Oraşul Dr. Petru Groza (Ştei, n.r.), care s-a prezentat ca şi Preşedinte CFSN. Domnul Blaga s-a deplasat până la Primăria Oradea şi a purtat discuţii cu cei de acolo".

Revoluționarii din categoria „Luptător remarcat pentru fapte deosebite” beneficiază, potrivit legii, de o serie de facilități. Printre altele, ei pot cumpăra sau închiria cu prioritate, fără licitaţie, din fondul de stat, un spaţiu comercial de până la 100 metri pătrați, pot primi subvenţii de până la 50% din dobânda aferentă unui credit bancar de până la 20.000 euro, pentru cumpărarea sau construirea unei locuinţe, şi sunt scutiţi de la plata taxelor şi impozitelor pentru o locuinţă din proprietate şi pentru terenul aferent acesteia, pentru autoturisme hycomat şi mototriciclu, dar şi de taxele la importul unui autoturism tip hycomat. 

"O copilărie"

Contactat de BIHOREANUL, europarlamentarul Vasile Blaga consideră demersul “o copilărie”, susţinând că dovezile în baza cărora i s-a acordat titlul au rămas în picioare, nefiind nici anulate, nici contrazise. “Aceşti oameni sunt nişte revoluţionari de profesie care bântuie prin Bucureşti, loviţi de soartă. E problema lor, nu mai comentez. Dacă au ceva, să meargă în instanţă. Nu am nicio emoţie”, a declarat miercuri Vasile Blaga.

Europarlamentarul neagă că ar fi profitat de vreun beneficiu conferit de certificatul de revoluţionar. “N-am luat credite subvenţionate, n-am circulat cu trenul. S-au acordat nişte loturi de teren la marginea oraşului. Am primit şi eu unul, dar l-am donat la o doamnă cu copii bolnavi”, susţine Vasile Blaga.

Fost director adjunct la Uzina Mecanică Ştei în 1989, Vasile Blaga susţine că a preluat conducerea primului grup de conducere din Ştei în 22 decembrie. “E adevărat, n-am stat cu arma în mână, nu era motiv pentru aşa ceva acolo. Ca director adjunct, cunoşteam tot oraşul. N-am avut mitraliere, dimpotrivă, le-am spus celor din gărzile patriotice să le închidă pe toate. La noi a fost complicat pentru că circulau informaţii false şi trebuia organizată paza unor obiective, eram oraş minier, era plin de depozite cu explozibil. Am fost ales preşedinte al Consiliului Local al FSN, apoi am devenit deputat. Pot dovedi tot ce spun, nu e nicio problemă, îi aştept cu drag în instanţă”, a mai spus Vasile Blaga.

Contestat

Numele lui Vasile Blaga apare publicat pe lista revoluţionarilor în Monitorul Oficial din 22 noiembrie 1999 ca “luptător remarcat” şi nu e prima oară când i se contestă titlul.

În februarie 2015, pe vremea când era co-președinte PNL alături de Alina Gorghiu, la sediul partidului a apărut o persoană cu handicap, Gheorghe Zainea, președinte al asociației „Jilava 21-22 decembrie 1989”, care îi cuprinde pe cei reținuți în timpul revoluției din București, şi care i-a cerut actualului europarlamentar liberal să predea certificatul de luptător.

„Am venit să-i spun domnului Blaga să predea certificatul de revoluţionar (…) Ştiu că nu este revoluţionar şi posedă un certificat de revoluţionar, să predea acel certificat”, le-a spus Zainea poliţiştilor.

Bugetar de 30 de ani

Din decembrie 1989, Vasile Blaga a fost, pe rând, preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) Ștei, vicepreședinte al CFSN Bihor, a fost ales deputat în 1990, apoi, în perioada 1991-1993 a fost prefect al judeţului din partea FSN.

Ulterior a fost numit director al Direcţiei Regionale Vamale Oradea, până în 1996, când a intrat din nou în politică, ca fondator al Partidului Democrat, partid care l-a propulsat în Senatul României, dar şi în funcţiile de ministru al Administraţiei şi Internelor în guvernul DA PNL-PD, ministru al Dezvoltării Regionale în guvernul PDL-PSD şi chiar vicepremier, în 2009.

Secretar general, iar apoi şi preşedinte al PD (2012 – 2015), Vasile Blaga a coordonat campaniile prezidenţiale în 2004, 2006, 2009, iar în 2016 şi campania PNL la alegerile locale, campanii care nu au fost lipsite de incidente.

În prezent europarlamentar, Vasile Blaga este judecat pentru trafic de influenţă, acuzat fiind de DNA că a băgat în "vistieria" partidului 700.000 de euro primiţi de la omul de afaceri Horațiu Berdilă ca să îl ajute să obțină contracte IT cu statul, pe vremea guvernării PDL.