Euro-Campus: Campusul Universităţii din Oradea se modernizează din temelii, prin proiecte pe bani europeni (FOTO)

Pentru Universitatea din Oradea, pandemia a adus şi ceva bun: front de lucru pentru muncitori! Profitând că studenţii învăţau de-acasă, în ultimii doi ani s-au derulat proiecte ample de reabilitare, care au schimbat faţa campusului. În locul unor clădiri anoste şi învechite, mii de studenţi vor învăţa, în curând, în săli care miros a nou şi, mai important, sunt dotate cu tehnologii moderne.

Însumate, proiectele de reabilitare a infrastructurii şi dotare ale Universităţii însumează aproape 100 milioane lei, fonduri obţinute prin diferite programe de finanţare europene. Bani "gratis", aşa cum Oradea s-a obişnuit să atragă...

Aproape gata

Un obiectiv încă din strategia asumată pentru anii 2014-2020, campusul Universităţii din Oradea (UO) se transformă într-unul "smart", adică inteligent. "Este un proiect POR (n.r. Programul Operaţional Regional) scris din 2017, care acum este 90% finalizat. Am avut noroc că în pandemie clădirea a fost goală şi s-a putut lucra fără probleme", spune rectorul Constantin Bungău (foto).

Prin Axa Prioritară 10, "Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale", UO a atras finanţare de peste 6 milioane euro (29,9 milioane lei) pentru proiectul intitulat "Smart Campus", care şi-a propus patru mari obiective: să îmbunătăţească infrastructura de educaţie prin reabilitarea clădirilor unor facultăţi, să dezvolte capacităţile de educare, cercetare şi inovare prin amenajarea şi dotarea unor laboratoare, să accesibilizeze clădirile din campus pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii, respectiv să extindă campusul prin introducerea în circuitul didactic a unor clădiri dărăpănate şi nefolosite până acum.

"Green UO"

Campusul central al Universităţii, aflat pe strada cu acelaşi nume, se întinde pe amplasamentul unei foste şcoli de jandarmi construite la începutul secolului XX. Clădirile în stil Art Nouveau, azi monumente istorice, au găzduit comenduirea, cazărmi, săli de studiu şi locuinţe pentru personal până în 1948, când şcoala de jandarmi a fost înlocuită cu alta, ce pregătea ofiţeri şi subofiţeri pentru Ministerul de Interne. În 1962, destinaţia militară a fost schimbată cu cea civilă, aici fiind înfiinţat Institutul Pedagogic de 3 ani, din care apoi s-a născut Universitatea.

Prin "Smart campus", 6 clădiri cu o suprafaţă totală de 12.000 metri pătraţi au fost reabilitate. "Au fost refăcute din temelii şi fiecare clădire este adusă la standardul de green house, adică este eficientă energetic", precizează Bungău.

Dintre cele şase, doar una singură (compusă din două corpuri) era folosită şi până acum de studenţi, fiind vorba de sediul facultăţilor de Ştiinţe Economice şi Teologie Ortodoxă, aflat de-a lungul străzilor Universităţii şi Făgăraşului. O altă clădire se află în apropiere de baza sportivă a Universităţii şi în trecut a fost unitate de tancuri, iar celelalte patru sunt peste drum, în campusul II, toate până nu demult ruinate.

Zero energie risipită

Proiectul a presupus izolarea termică a tuturor acestor clădiri, refinisarea interioarelor, reabilitarea instalaţiilor şi grupurilor sanitare şi instalarea unor sisteme moderne de încălzire şi răcire, de iluminat şi de ventilare.

Clădirile din campus se încălzeau şi în trecut cu apă geotermală, Universitatea având propriul foraj şi un centru de geotermalism înfiinţat în anii ’90, dar care a fost multă vreme populat cu angajaţi dornici doar să-şi ia salariile. Vechile instalaţii au fost dezafectate şi înlocuite cu altele noi, care fac ca acum Universitatea să folosească mai eficient potenţialul de resurse.

"După încălzirea spaţiilor, noi aruncam apa geotermală în Peţa, la 43 de grade Celsius. Ca să nu mai facem asta, am instalat baterii de pompe de căldură, iar apa geotermală uzată cedează căldura, care apoi este folosită pentru încălzirea încăperilor", explică rectorul. Practic, aceeaşi apă geotermală este folosită de două ori, într-un sistem "zero energie risipită", cum l-au descris universitarii în proiect.

Sursă de cercetare

Interesant e că ţevile de încălzire nu sunt în pardoseală, cum se obişnuieşte, ci în tavane. "Dacă am fi montat în pardoseală, trebuia să modificăm uşile de la sălile de curs şi amfiteatre, să renunţăm la parchetul care este acolo şi care, recondiţionat, este foarte potrivit. Am preferat să coborâm plafonul şi să montăm acolo sistemul de încălzire", spune Bungău. Eficienţa este maximă, garantează rectorul, arătând că fiecare sală de curs are acum propriul termostat, prin care studenţii şi profesorii pot regla temperatura.

Pentru una dintre clădiri, unde s-au făcut şi lucrări de mansardare, universitarii au optat pentru o metodă şi mai ingenioasă: montarea conductelor de încălzire chiar în placa de beton, ceea ce face căldura să radieze deopotrivă în sus şi în jos, încălzind două încăperi concomitent. "Vom studia această soluţie, să vedem ce randament are. Se vor scrie multe teze de doctorat aici", e convins rectorul.

Aula, în şantier

În toate clădirile reabilitate, tot în plafon se găseşte şi sistemul care asigură ventilarea încăperilor, realizând şi funcţia de răcire, la nevoie. În plus, toate au sisteme de iluminat LED, mult mai economicoase, iar ferestrele de la sălile de cursuri şi seminarii au jaluzele automate, perfecte pentru utilizarea optimă a luminii naturale.

De pe toate coridoarele au dispărut caloriferele mari, iar spaţiile nou create vor fi dedicate studenţilor. "Toate holurile sunt mai largi, vom pune bănci şi diferite facilităţi pentru studenţi, să nu mai vrea să plece o zi întreagă de-aici", promite Bungău.

Proiectul cuprinde şi reabilitarea Aulei Magna, cea mai mare încăpere din campus, unde au loc toate evenimentele importante ale Universităţii.

Încă în lucru, aula va avea şi ea sisteme moderne de încălzire, ventilaţie şi iluminat, precum şi mobilier nou şi sisteme audio şi de video-proiecţie de ultimă generaţie. "Totul va fi mult mai modern, mai eficient energetic şi mai confortabil", spune rectorul. De altfel, şi sălile de curs şi amfiteatrele au fost dotate cu mobilier şi cu echipamentele necesare de video-proiecţie.

Partea a doua

Dintre cele 5 clădiri neutilizate şi reabilitate în acest proiect, una, aflată în apropierea bazei sportive, va fi folosită de studenţii de la Kinetoterapie, care vor avea la dispoziţie aparatură modernă, deoarece proiectul prevede şi înfiinţarea a trei laboratoare dedicate recuperării persoanelor cu dizabilităţi locomotorii.

De asemenea, Universitatea mai amenajează un laborator pentru asistarea studenţilor cu nevoi educative speciale, unul pentru cercetări ale echipamentelor de energii regenerabile şi unul dedicat exclusiv studiilor în geotermalism. "În plus, toate clădirile vor fi dotate cu facilităţi de acces pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii, rampe sau lifturi specifice", spune şi directorul general administrativ al instituţiei, Adrian Nicula (foto).

Celelalte 4 clădiri reabilitate vor fi şi ele pregătite pentru studenţi de la diferite specializări, dar şi pentru structuri care acum funcţionează înghesuite. Proiectul se va închide în această vară, când Universitatea speră că va da startul lucrărilor din Smart Campus II, un proiect finanţat tot prin POR, în valoare tot de 30 milioane lei, prin care se vor reabilita alte trei clădiri din campusul central, cu un total de 13.000 mp.

Ce urmează

Pe lângă investiţii în infrastructură, Universitatea închide în curând un proiect de 1,9 milioane lei în Programul Operaţional Competitivitate, "e-UOradea - Acces for all", prin care a dotat cele 15 facultăţi cu 800 de tablete, 60 laptopuri, table interactive, sisteme video pentru activităţi online şi routere pentru internet wireless, astfel că acum conectarea nu mai e o problemă niciunde în campus.

Pe de altă parte, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, UO va amenaja şi un Parc Ştiinţific şi Tehnologic: va construi de la zero o clădire pentru laboratoare şi birouri unde se vor derula cercetări necesare firmelor locale. Practic, profesorii şi studenţii vor lucra împreună cu specialiştii din mediul privat, investiţia de 18,4 milioane lei (7 milioane euro) fiind finanţată prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. În prezent, se lucrează la proiectul tehnic.

Pe lângă asta, Universitatea caută surse de finanţare nerambursabilă şi pentru alte proiecte, precum un amfiteatru în aer liber în campus, o mini-grădină botanică şi centru de cercetare pentru studenţi ori un bazin de înot. "Odată finalizate reabilitările la clădiri, 50 de ani nu va mai fi nevoie de investiţii, aşa că ne putem preocupa de dezvoltare", zice Bungău. Aflat la al treilea mandat de rector, profesorul recunoaşte că aceştia sunt printre cei mai buni ani ai Universităţii, în care dezvoltarea a prins elan european...

EURO-CERCETARE
Proiecte pe cont propriu

Pe lângă investiţiile derulate de administraţia Universităţii, cele 15 facultăţi au propriile proiecte cu finanţare europeană.

De pildă, Facultatea de Medicină şi Farmacie şi cea de Informatică şi Ştiinţe au atras împreună, prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, o finanţare de 4,7 milioane euro pentru a creşte rata de participare la stagii de practică a studenţilor care învaţă în domenii ce ţin de medicină. În cadrul proiectului, peste 300 de studenţi au fost recrutaţi pentru a participa la stagii de pregătire în firme locale de profil, iar alţi 200 au participat la cursuri de antreprenoriat.

Tot la Ştiinţe, un proiect Hu-Ro intitulat Aquares, cu un buget de jumătate de milion de euro alocat UO, a condus la salvarea nufărului termal, care acum înfloreşte în lacul artificial din campus (foto sus), după ce a dispărut din habitatul său natural, Pârâul Peţa.

Află, din documentele de mai jos, mai multe detalii despre proiectele Universității:

(Articol publicat în cadrul proiectului Eu Cohesion Funds Impact on People's Live)