Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) acuză că singura destinaţie de ecoturism din Bihor, Defileul Crişului Repede, dispare sub ochii autorităţilor. Asta pentru că, între Vadu Crişului şi Şuncuiuş, se intervine brutal în albia Crişului Repede, motiv pentru care ecologiştii au şi reclamat problema instituţiilor locale şi centrale.
Șantier pe Criș
Specialiştii CAPDD Bihor, ONG care a deţinut custodia ariei protejate Pădurea Craiului şi care dezvoltă, de mulţi ani, proiecte pentru această ecodestinaţie, au observat lucrările din defileu miercuri, când se lucra la decopertarea stratului vegetal, tăieri de arbori, îndepărtarea vegetaţiei arbustive şi săpături.
„La momentul identificării acestor lucrări, la fața locului se afla un utilaj, care traversa Crișul Repede direct prin apă, de pe un mal pe celălalt”, se arată într-un comunicat transmis vineri de ONG.
Şantierul se desfăşoară pe ambele maluri ale Crişului Repede, aproape de locul unde, în vară, Primăria comunei Vadu Crişului a defrişat un teren, pentru a amenaja o parcare şi un camping, fără autorizaţie şi în ciuda faptului că zona se suprapune cu o rezervaţie naturală, fiind aşadar un loc unde nu se poate face nicio intervenţie.
Tot în rezervaţie este şi şantierul nou. „Lucrările se derulează la ieșirea din Defileul Crișului Repede, în apropierea podului auto, pe teritoriul UAT Vadu Crișului. Zona în care se derulează aceste lucrări se află pe teritoriul Rezervației naturale Defileul Crișului Repede (cod 2.165) și a siturilor Natura2000 ROSCI 0062 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului și ROSPA 0115 Defileul Crișului Repede – Valea Iadului”, explică ecologiştii.
Suspiciuni de clandestinitate
Conform Ordonanței de Urgență 57/2007, rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante, zone unde sunt interzise folosințe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite.
„Prin modul în care sunt executate aceste lucrări, fără a ține cont de componenta de biodiversitate, de speciile și habitatele existente în zonă, pentru a căror protecție au fost prevăzute măsuri de conservare în planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0062 - aprobat de Ministerul Mediului în anul 2016, organizația noastră are suspiciunea că lucrările sunt executate fără a deține autorizațiile legale necesare”, a mai transmis CAPDD.
Autoritățile, duplicitare
Ecologiştii se arată revoltaţi că autorităţile statului permit asemenea intervenţii în natură. „Este extrem de grav dacă în anul 2021, nicio instituție nu se sesizează cu privire la legalitatea unor astfel de lucrări, făcute, de-a dreptul, în văzul lumii. Pe lângă suspiciunea de încălcare flagrantă a legii, toate aspectele constatate arată o atitudine sfidătoare a autorităților legat de tot ce înseamnă mediu sau biodiversitate”, mai spun ecologiştii.
Pe bună dreptate, ei acuză autorităţile publice de duplicitate: „Presa vuiește constant de acțiuni ale acestor autorități cu privire la grija lor față de mediu. Le reamintim prin aceasta că mediul înseamnă mult mai mult decât a aduna 5 saci cu deșeuri sau de a duce 30 de copii într-o plimbare la marginea unei păduri. De reamintit este și faptul că România, în aceste zile, este supusă la zeci de proceduri de infringement, toate pentru nerespectarea unor ținte asumate de mediu. Totul degeaba. Autoritățile locale, județene ori naționale nu dau doi bani pe toate acestea, sacrificând sănătatea noastră, a tuturor și sărăcindu-ne prin plata amenzilor provenite de la Uniunea Europeană, amenzi plătite din buzunarul fiecărui cetățean al acestei țări”.
Decolmatare cu protocol
Ecologiştii au făcut o sesizare către mai multe instituţii - Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Garda Națională de Mediu, Administrația Națională Apele Române - ABA Crişuri, Ministerul Mediului, Consiliul Județean Bihor, Primăria Vadu Crișului, Garda Forestieră Oradea.
Primii care au răspuns public au fost cei de la ABA Crişuri, care vineri a transmis, printr-un comunicat de presă, că are dreptul să actționeze în zonă, deoarece în luna august Primăria Vadu Crişului a cerut ABA să intervină pentru decolmatarea Crişului Repede, iar după o deplasare în teren, angajaţii de la Ape au confirmat că e nevoie de o lucrare.
„În urma verificărilor din teren, amonte de podul rutier din localitate, s-a constatat colmatarea albiei râului prin depuneri succesive de aluviuni care au diminuat secțiunea de scurgere a apei, generând eroziuni pe malul drept și punând în pericol rambleul căii ferate. Pentru remedierea situației și pentru asigurarea secțiunii de scurgere, printr-un Protocol de colaborare cu Primăria Vadu Crișului, s-a propus realizarea unei lucrări de decolmatare și reprofilare albie pe acel tronson”, a transmis ABA.
N-au tăiat, doar au „dislocat”
Explicaţia pare cusută cu aţă albă, însă: depunerea sedimentelor şi a aluviunilor în râu este un fenomen firesc, care se petrece în natură fără întrerupere, iar calea ferată din zonă există de peste 150 de ani, fără a fi până acum, cel puţin în istoria ultimelor decenii, „perturbată” de râu. Din contră, mai degrabă săpăturile și alte intervenții antropice în apropierea rambleului l-ar putea afecta.
Totuși, sub motivul invocat al siguranței liniei CFR, ABA Crişuri a săpat material aluvionar din albia Crișului și l-a depus pe malul stâng, pe o lungime de aproximativ 150 m, iar pe malul opus a creat acces la stația hidrometrică Vadu Crișului, prin nivelarea materialului aluvionar pe o lungime de aproximativ 60 m. „În timpul acestor intervenții, angajații nu au executat tăieri de vegetație. Din albie au fost dislocate resturi vegetale care au fost depuse pe mal”, susține instituția.
ABA, şefă peste ape
În finalul comunicatului, ABA mai arată că ea administrează resursele de apă din domeniul public al statului. Altfel spus, are pretenția să intervină după voie, chiar și în rezervații, fără a da socoteală sau a anunţa măcar şantierele pe care are de gând să le deschidă, mai ales în zone sensibile pentru iubitorii de natură.
Dacă este sau nu așa, ar trebui să lămurească Garda de Mediu și Agenția Națională pentru Arii Protejate Naturale, instituții care urmează să facă un control în zonă.
Trebuie menţionat că nu este pentru prima oară când angajaţii ABA fac lucrări de decolmatare considerate de ecologişti inutile şi dăunătoare. La fel s-a întâmplat în Oradea, unde în ultimii ani ABA a decolmatat, pe tronsoane, Crişul Repede în zona centrală, afectând vegetaţia din lunca râului. Şi aceste lucrări au fost contestate, chiar dacă nu s-au derulat într-o rezervaţie ştiinţifică, cum e cazul defileului.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.