Duşi cu zăhărelul: Cum au scăpat basma curată evazioniştii pentru care fostul şef adjunct al Poliţiei Bihor a intrat la închisoare

O anchetă pornită în 2013, privind suspiciuni de fraudă şi corupţie, transformată în proces penal un an mai târziu, a ajuns la final abia în această vară, adică după un deceniu şi la capătul a 120 de înfăţişări în faţa instanţelor de judecată.

Povestea vorbeşte despre un grup de afacerişti care, în mai puţin de 2 ani, au provocat o "gaură" de aproape 7 milioane lei bugetului de stat, dar şi despre legăturile lor "din sistem", care i-au ajutat să scape de dovezile incriminatoare. În final, în timp ce "protectorii" lor au ajuns după gratii, unii dintre afacerişti au scăpat, profitând de legea care îi "iartă" pe evazionişti de închisoare dacă achită prejudiciul.

Business "dulce"

Şase oameni de afaceri din Bihor şi Capitală au fost implicaţi în suveica evazionistă care, în perioada 2011-2013, a provocat o pagubă de 6,8 milioane lei bugetului de stat. La acea vreme, unele personaje erau cunoscute. Ciprian Bara şi Ramona Brie (acum Popa), erau patroni ai unor firme de intermedieri imobiliare, construcţii şi comerţ; Szentgyorgyi Lajos, administratorul unei fabrici de peleţi din Oşorhei şi fiul foştilor patroni ai restaurantului Fantazia era, pe atunci, iubitul Gabrielei din trupa Cheeky Girls; iar Titi Robert, interlop cunoscut, fusese implicat în furturi de maşini, trafic de prostituate, contrabandă cu ţigări, fiind unul din membrii grupării conduse de fraţii Romeo şi Călin Păcurar, care a transportat zeci de TIR-uri cu ţigări peste graniţe.

Gruparea evazionistă a intrat în atenţia Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Bihor în 2013, ca urmare a unei sesizări venite din partea ANAF, care descoperise o serie de tranzacţii intracomunitare simulate între firmele lor şi societăţi comerciale "fantomă" din Ungaria, Bulgaria şi Belgia.

Curg banii...

În perioada 2011-2012, afacerea a fost derulată de Bara, Brie şi Titi Robert, care cumpărau zahăr de la firme din România, simulau livrări către firme-fantomă maghiare şi de la acestea către alte firme-fantomă româneşti, de unde marfa era valorificată tot către destinatarii finali din România. Ulterior, din 2013, în afacere a intrat şi Szentgyorgyi, iar gruparea a schimbat modul de operare: făcea achiziţii intracomunitare de la societăţi comerciale maghiare, simula livrări către Ungaria, Bulgaria şi Belgia, însă marfa era vândută de fapt tot unor firme româneşti.

Eludând plata TVA, evazioniştii puteau vinde zahărul la un preţ mult sub cel real, lucru care le-a adus o reţea fidelă de clienţi între care se număra şi Cornel Penescu, acţionar principal al supermarketurilor PIC şi fost patron al echipei FC Argeş, condamnat în mai multe dosare de corupţie şi evaziune fiscală.

Gruparea avea comenzi uriaşe şi livra chiar şi câte 3-4 TIR-uri cu zahăr în fiecare zi, câştigul fiind pe măsură. "Strângeau şi câte 7.000 euro pe zi, iar banii îi scoteau din firme sub diverse pretexte", a explicat BIHOREANULUI unul dintre anchetatori.

Afaceri "protejate"

Afacerea ar fi continuat dacă, în vara lui 2013, nu ar fi intrat pe fir procurorii Parchetului Bihor, care, după câteva luni de supraveghere, au acţionat în forţă. Într-o singură zi, poliţiştii SICE au percheziţionat 35 de sedii ale unor societăţi comerciale din Bihor, Timiş, Dolj, Argeş, Ilfov şi din Bucureşti, iar două persoane - Szentgyorgyi şi Brie - au fost imediat arestate. Bara, căutat fiind, nu a fost găsit, căci plecase din ţară înainte de percheziţii.

Cum a reuşit s-a aflat abia mai târziu, în timpul audierilor, când Ramona Brie a început să vorbească, dând în vileag legăturile şi informatorii din "sistem". Unul fusese Virgil Popa, fost comisar al Gărzii Financiare Bihor, care ar fi învăţat-o cum să-i fenteze pe poliţişti, cum să declare insolvenţa şi să îşi continue activitatea cu o altă firmă. Individul ar fi încasat periodic sume între 50 şi 100 euro, dar şi diferite cantităţi de zahăr, pe care venea personal şi le ridica de la sediul firmelor ei.

Un alt "protector" a fost comisarul şef Ioan Brîndaş, fostul şef adjunct al Poliţiei Bihor, care i-a şi avertizat că au ajuns în anchetă, prin intermediul lui Răzvan Andronache, patronul fostului local Louis Cafe de pe strada Republicii. Urmarea? Afaceriştii au devenit mai precauţi, evitând să discute la telefon, preferând întâlniri personale ori discutând într-un limbaj codificat. Mai mult, înainte cu 2 zile de percheziţii, Bara a distrus o parte din documentele ce i-ar fi putut incrimina, după care s-a făcut nevăzut. Andronache l-a însoţit personal când a făcut "curăţenie", iar ulterior, după fuga lui din ţară, i-ar fi furnizat periodic informaţii privind stadiul anchetei.

Într-o discuţie ambientală cu un afacerist din Bucureşti, Ion Viorel, şi el inculpat în dosar, Andronache s-a şi scăpat. "Pe mine m-a sunat (Brîndaş - n.r.) din prima zi! Noi vineri am aflat ce am aflat şi ăla o plecat în străinătate, care dirijează toată operaţiunea (Bara - n.r.)", se arată în discuţia redată în documentele din dosar.

La judecată

În final, cu toţii au ajuns în faţa instanţei. Primii condamnaţi au fost protectorii grupării. Ioan Brîndaş a fost trimis în judecată de DNA Oradea, alături de Răzvan Andronache în 2014, iar Curtea de Apel Cluj Napoca i-a condamnat definitiv, 2 ani mai târziu, la detenţie. Brîndaş a încasat 4 ani de închisoare pentru favorizarea grupării, în timp ce Andronache a primit 2 ani pentru complicitate.

Virgil Popa, în schimb, trimis în judecată tot în 2014 de DNA, a scăpat. Deşi Tribunalul Bihor l-a condamnat la 3 ani cu suspendare, în 2017 Curtea de Apel Oradea l-a achitat, stabilind că nu există probe suficiente care să-i dovedească vinovăţia.

Evazioniştii au fost trimişi în judecată în februarie 2014, între inculpaţi fiind Ramona Brie, Ciprian Bara, Titi Robert, Szentgyorgyi Lajos, Ion Viorel şi sirianul Dawoud Khoushnaf, reprezentantul unei firme bulgare prin care se simulau tranzacţii intracomunitare. Primul verdict l-a pronunţat - abia în februarie 2023 - Tribunalul Bihor, care l-a condamnat pe Bara la 10 ani de detenţie, pe Szentgyorgyi şi pe sirian la câte 7 ani de închisoare, iar pe Brie la o amendă penală de 22.500 lei. Titi Robert şi Ion Viorel au scăpat, căci în cazul lor răspunderea penală s-a prescris.

Au scăpat

Procesul s-a mutat, apoi, la Curtea de Apel Oradea, care, după încă o jumătate de an, a dat verdictul final. De astă dată, însă, sirianul şi Szentgyorgyi, care acum s-a reprofilat şi e dezvoltator imobiliar, au scăpat de închisoare plătind prejudiciul care li s-a imputat, 3,7 milioane lei. Au profitat de legea iniţiată de fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu "Mitralieră", care îi scapă pe evazioniştii care achită prejudiciul.

Instanţa a păstrat, însă, celelalte condamnări dispuse de Tribunal şi a dispus ca prejudiciul rămas, de 5 milioane lei, să fie plătit de Ramona Brie, Titi Robert, Ion Viorel şi Ciprian Bara. Acesta din urmă ar fi trebuit încarcerat, însă n-a fost pe cine. Deşi după declanşarea cercetărilor a revenit în ţară, a dispărut din nou, acum fiind dat în urmărire naţională. S-a stabilit în Marea Britanie, unde ar fi primit rezidenţă şi are, ca Szentgyorgyi, afaceri în construcţii. Antreprenori oneşti, cum ar veni...

BANII SAU CĂTUŞELE
Evazionişti "de bună-credinţă"

Legea 55/2021 care îi scapă de închisoare pe evazionişti, dacă aceştia achită prejudiciul, prevede că, dacă în cursul procesului se plăteşte integral prejudiciul plus o "penalizare" de 20% din valoare, precum şi dobânzile şi penalităţile către stat, atunci fapta nu se mai pedepseşte, dosarul se închide fără nicio consecinţă negativă.

Potrivit datelor făcute publice de Finanţele Publice Bihor, la solicitarea BIHOREANULUI, în perioada 2020 - iunie 2023, inculpaţii din anchetele sau procesele de evaziune fiscală au plătit peste 30 milioane lei ca să scape de pedepse. Concret, în 2020 au fost încasaţi 16,1 milioane lei, în 2021 - 7,3 milioane lei, în 2022 - 5,2 milioane lei, iar în 2023 - 3,7 milioane lei.

Între cei care au plătit după această reţetă se numără şi Beneamin Rus (foto), fondatorul grupului de firme Selina-Trameco, trimis în judecată în 2021 de DNA Oradea pentru o fraudă fiscală de 1,5 milioane lei, după ce, în perioada 2008-2013, ar fi înregistrat în evidenţa contabilă 60 de facturi privind achiziţii fictive.