Dosarul EADS, în cadrul căruia procurorii anticorupție anchetau un contract de peste 600 de milioane de euro semnat de grupul franco german cu Ministerul de Interne pentru securizarea frontierelor, a fost clasat de procurorii DNA. Scapă, astfel, de acuzaţii fostul ministru bihorean de Interne, Vasile Blaga, dar şi Dinu Pescariu, omul de afaceri Dinu Florică şi Cătălin Harnagea (fost şef SIE), a anunţat, vineri, agenția de știri Mediafax.
Fără probe
Potrivit sursei citate, care redă răspunsul DNA la o solicitare făcută de agenţia de ştiri, argumentul procurorilor anticorupţie este că fapta nu e prevăzută de legea penală şi că nu există probe care să arate că o persoană ar fi săvârşit infracţiuni.
"La data de 5 noiembrie 2018, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, au dispus clasarea dosarului penal la care faceţi referire, conform art. 16 alin 1, lit. b ("fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege") şi c ("nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea") din Codul de Procedură Penală. Considerentele pe care s-a întemeiat această soluţie au avut la bază faptul că, în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au reieşit probe din care să rezulte, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pretins a fi săvârşite întrunesc condiţiile de tipicitate ale infracţiunilor de corupţie şi asimilate celor de corupţie reţinute cu ocazia începerii urmăririi penale faţă de faptă (in rem)", a arătat DNA, în răspuns.
De asemenea, s-a avut în vedere şi o decizie din 2016 a CCR: "Nu au fost constatate încălcări ale dispoziţiilor legislaţiei primare (având în vedere dispoziţiile Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curţii Constituţionale) în ceea ce priveşte procedura de încheiere a contractelor privind realizarea studiului de fezabilitate şi realizarea sistemului integrat privind frontiera de stat a României".
Dosarul, care se anunţa una dintre anchetele de amploare, are la bază faptul că, în luna mai a anului 2004, grupul franco-german EADS a semnat cu Ministerul de Interne în contract în valoare de aproape un miliard de euro pentru securizarea frontierelor, întrucât România dorea să intre în Uniunea Europeană şi întărirea graniţelor era o condiţie.
Un dosar "uitat"
Cu trecerea timpului, însă, peste el s-a aşternut uitarea şi "nu s-au mai făcut informări în legătură cu modul în care decurg investigaţiile", arată sursa citată.
Prima anchetă legată de acest contract a pornit în 2005, fiind vizate persoane din Ministerul de Interne, la sesizarea conducerii MAI, care susținea că fondurile publice ar fi fost folosite în mod necorespunzător, iar cei care au participat la negocieri au încălcat termenii legali, valoarea contractului de securizare a frontierelor fiind supraevaluată.
Potrivit MAI, negocierea contractului s-a făcut la suma de 650 milioane de euro, fără a fi însă precizată detalierea bunurilor şi serviciilor ce urmau a fi furnizate şi nici detaliile necesare. Când Guvernul a oferit, fără licitaţie, acest contract, înţelegerea presupunea şi furnizarea de instrumente şi logistică pentru supravegherea frontierei ţării şi modernizarea de elicoptere, nave maritime şi dotarea cu echipamente a poliţiştilor de frontieră, scrie Mediafax.
Contractul cu EADS a fost desecretizat în 2005, de Călin Popescu Tăriceanu, iar în urma reluării negocierilor, s-a ajuns la o reducere de 100 milioane de euro. Potrivit contractului, EADS furniza echipamente de supraveghere şi securizare pentru 3.147 kilometri de frontieră a României.
Legături cu Microsoft
Procurorii au reluat ancheta abia în 2013-2014, după ce ar fi descoperit noi legături, dosarul EADS având multe aspecte în comun cu Microsoft.
Procurorii au investigat, în total, 4 contracte încheiate de ministerele Educaţiei, al Comunicaţiilor şi al Afacerilor Interne, aici regăsindu-se licenţele Microsoft şi sistemele EADS şi SIVECO. Cel mai important era EADS, unde existau suspiciuni legate de sume uriaşe de bani primite ca mită de oficialii români în schimbul acordării companiei din Germania acestui contract. Anchetatorii susţineau că o serie de programe informatice ar fi fost cumpărate la preţuri supraevaluate, înclusiv sistemul pentru securizarea frontierei de stat.
"Infracţiunile anchetate au fost trafic de influenţă, abuz în serviciu, luare şi dare de mită, DNA precizând că este vorba de mită în valoare de 4 milioane de euro, iar însumată, mita plătită oficialilor români în cele patru contracte încheiate cu Microsoft şi EADS ar putea fi de 60 milioane de euro", mai scrie Mediafax.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.