Doctoriţa şpăgară din Oradea prinsă cu 2,4 milioane lei nejustificaţi a scăpat de proces şi rămâne cu banii. Cum a motivat decizia Tribunalul Bihor

Doctoriţa orădeană Ana Guţ, trimisă în judecată de DNA Oradea în 2021 pentru şpăgile pe care le-a încasat pe vremea când lucra la Serviciul de expertiză medicală din cadrul Casei Judeţene de Pensii Bihor, a scăpat de răspunderea penală şi va returna doar şpăgile cu care a fost dovedită de procurori, adică aproximativ 12.000 euro, nu şi cei 2,4 milioane de lei, banii găsiţi în timpul percheziţiilor şi pe care aceasta nu i-a putut justifica din venituri.

Scăpată de prescripţie

Tribunalul Bihor a decis luni, 19 august, încetarea procesului penal pornit pe numele doctoriţei sub acuza de luare de mită în formă continuată. Invocând deciziile Curţii Constituţionale, care nu mai permit procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei penale prin administrarea de probe, și pe cea a Înaltei Curţi de Casaţie, care a interpretat hotărârile CCR ca fiind legea mai favorabilă şi, deci, aplicabile retroactiv. Ca atare, Tribunalul Bihor a constatat că Ana Guţ nu mai poate fi pedepsită.

Instanţa a justificat soluţia prin faptul că isprăvile doctoriței datau din 2015, când a fost probată de anchetatori că lua bani pentru întocmirea unor decizii medicale asupra capacităţii de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectuarea revizuirii medicale a pensionarilor de invaliditate aflaţi în evidenţă, întocmirea formularelor de concluzii medicale la revizuire, pentru prelungirea concediului medical peste 90 de zile şi propunerea prelungirii concediului medical peste 180 de zile.

Procesul încetează

Şi banii nu erau deloc puţini! În total, în perioada 11 mai - 15 iunie 2015, adică în 25 de zile lucrătoare, timp în care activitatea i-a fost monitorizată prin camere ascunse, Guţ a primit mită, în mod direct şi prin intermediar, de 334 ori, de la persoanele care s-au prezentat la cabinetul său medical. În total 51.970 lei şi 3.330 euro, după cum arăta un comunicat transmis de DNA pe 2 decembrie 2021, când într-un final s-a produs trimiterea ei în judecată.

Ultima şpagă ar fi fost încasată de Guţ pe 15 iunie 2015, când a fost ridicată de polițiști, iar pentru acuzația de luare de mită care i-a fost adusă, răspunderea penală se prescrie în 8 ani, care s-au împlinit pe 15 iunie 2023. Ca atare, instanţa de judecată a dispus încetarea procesului.

Şpăgi confiscate

Pe de altă parte, Tribunalul Bihor a dispus confiscarea specială a sumei de 51.970 lei şi 3.330 euro, mita pe care Guţ a încasat-o în în perioada 11 mai - 15 iunie 2015. Un mizilic faţă de cei 2,4 milioane lei, bani pe care anchetatorii i-au găsit ascunşi în pungi şi geamantane în timpul percheziţiilor desfăşurate la proprietatea medicului şi la cea a mamei sale, pe care Guţ nu i-a putut justifica din venituri, motiv pentru care au fost plasaţi sub sechestru asigurator.

Pentru această sumă, procurorii DNA au solicitat confiscarea extinsă, dar instanţa a decis că nu se poate. „În ceea ce privește confiscarea extinsă solicitată de procuror, instanța reține că în speță nu este întrunită cerința preliminară și esențială pentru aplicarea acestei măsuri de siguranță, întrucât față de inculpat nu s-a pronunțat o hotărâre de condamnare”, scrie în hotărârea judecătorească. Altfel spus, deşi este evident că şi cei 2,4 milioane lei reprezintă mită încasată de la pacienţi, cum Guț nu poate fi condamnată, banii trebuie returnaţi doctoriţei.

Hotărârea pronunţată de Tribunalul Bihor mai poate fi atacată cu apel, care se va dezbate la Curtea de Apel Oradea.

Şpăgari de top: 1.490 de infracţiuni în 21 de zile

Așa cum BIHOREANUL a arătat, Ana Guţ, alături de doctorii Vasile Sălăjan, Emilia Cun, Ovidiu Pleşa și Anca Grigorescu, asistenţii lor, precum și fostul şef al Casei de Pensii Bihor, Leontin Ţîrle, au transformat locul de muncă într-un sistem de fraudare a fondului de pensii, semnând contra cost deciziile de încadrare într-un grad de invaliditate, pe baza cărora solicitanţii primesc pensiile, indiferent dacă beneficiarii aveau sau nu acest drept.

Cercetările în caz au fost pornite iniţial de Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, sub coordonarea Parchetului Bihor, iar ulterior au fost preluate de DNA. Ca să aibă dovezi, anchetatorii au montat camere de supraveghere în cabinetele tuturor medicilor şi i-au înregistrat săptămâni în şir, imaginile arătând fără tăgadă actele de corupție.

În paralel, anchetatorii au verificat averile celor 10 angajaţi ai Serviciului: şeful instituţiei, dr. Vasile Sălăjan, aflat pe funcţie dinainte de 1989, medicii Emilia Cun, Anca Grigorescu, Ana Guţ şi Ovidiu Pleşa, plus asistenţii acestora: Gianina Ţigan, Pelle Johannes Ladislaus, Violeta Coşa, Monica Teodora Ignat şi Ioana Precup. Potrivit Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Bihor, în perioada 2012-2014, aceştia au realizat venituri care nu au depăşit în niciun caz 150.000 lei.

Şi, totuşi, în realitate au strâns averi impresionante, direct sau prin interpuşi: în total 43 case şi apartamente, 25 terenuri, 16 autoturisme, plus acţiuni de peste 4 milioane euro la diferite companii listate pe bursă. Totodată, în perioada 2013-2015, doi dintre medici - Grigorescu şi Cun - au împrumutat cu peste 3 milioane lei, pentru diverse achiziţii, societăţile pe care le coordonează direct sau prin interpuşi.

Bani în geamantane, pungi şi plicuri

Percheziţiile au scos la lumină sume uriaşe de bani ascunse. Din maşina lui Vasile Sălăjan, de pildă, s-au ridicat 6.000 lei, 3.500 euro şi 18.500 forinţi, din cabinetul acestuia alţi 2.700 lei şi 50 euro, iar dintr-una dintre case 5.000 euro, doctoriţa Emilia Cun avea în cabinet 4.250 lei şi 200 euro, iar în vilă, ascunse într-un geamantan (foto, jos), sumele de 130.365 euro, 207.200 lei, 3186 dolari, 10.640 franci elveţieni şi 44.500 forinţi. 

Ana Guţ avea în cabinet 6.238 lei, 700 euro şi 300 dolari, într-un apartament 700 euro şi 19.336 lei, iar în maşină ţinea 205.710 lei şi 19.385 euro. Poliţiştii au vizitat-o şi pe mama doctoriţei, o pensionară în casa căreia au găsit 772.200 lei, 120.000 dolari şi 4.820 euro.

De unde atâta bănet? Explicaţia a oferit-o vizionarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere. În perioada 15 mai 2015 - 15 iunie 2015, adică în 21 de zile lucrătoare, cei 5 medici au încasat în total 1.490 de şpăgi, parţial împărţite cu asistenţii. 

Realizate cu suportul tehnic al Direcţiei Generale Anticorupţie de la Bucureşti şi al SRI, înregistrările nu au surprins niciun moment în care medicii să fi cerut banii.

Dar, chiar dacă n-au cerut explicit sumele, mai ales că pacienţii ştiau "regulile casei", medicii nu i-au refuzat niciodată. Nici măcar n-au mimat refuzul, filmările demonstrând că toţi considerau şpăgile ca pe o plată de la sine înţeleasă.

Doctoriţa Ana Guţ avea chiar nesimţirea să ceară câte 1 leu de la fiecare beneficiar, pentru hârtia pe care urma să fie tipărită decizia, deşi aceasta era asigurată, la fel ca în cazul tuturor colegilor ei, de către Serviciul administrativ al Casei de Pensii.

Unii condamnaţi, alţii scăpaţi

Primul condamnat a fost, în ianuarie 2016, Ovidiu Pleşa, prins cu 235 de fapte de luare de mită, care a primit o pedeapsă de 3 ani de închisoare în regim de detenţie, iar asistenta sa, Monica Ignat, de 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare.

Tot în 2016 a ajuns în faţa instanţei doctoriţa Anca Grigorescu, condamnată la 2 ani de detenţie, dar şi şeful Casei de Pensii, Leontin Ţîrle, pentru că lua bani şi foloase necuvenite de la şpăgari, ținându-le practic „spatele”. Ţîrle s-a ales cu 4 ani de detenţie.

Ultimii trimişi în judecată de DNA au fost medicii Vasile Sălăjan, Emilia Cun şi Ana Guţ, care, însă, din pricina lentorii sistemului de Justiţie, au scăpat basma curată. Procesul Emiliei Cun - acuzată de 272 fapte de luare de mită, în sumă de 28.770 lei, 900 euro şi 10.000 forinți – a încetat anul trecut. La fel s-a întâmplat, pe 12 iulie, în acest an, şi în cazul lui Sălăjan, inculpat pentru că a primit mită, în mod direct şi prin intermediar, de la 491 de pacienţi, iar suma totală calculată de anchetatori era de 90.370 lei și 17.760 euro.

Singura care se mai află în faţa judecătorilor este, deci, Ana Guţ.

Lucrau cu intermediari

Culmea este că, în vreme ce medicii au scăpat ușor, toți asistenții lor, care au recunoscut în fața anchetatorilor că le-au fost părtaşi la șpăgi, au fost condamnaţi definitiv pentru complicitate.

Aşa s-a întâmplat şi în cazul Anei Guţ. Asistenta ei, Violeta Dorina Coşa, a recunoscut încă din timpul anchetei că primea o parte din şpăgile doctoriţei, procurorii încheind cu ea un acord de recunoaştere a vinovăţiei, în care s-a prevăzut o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare.

În dosarul lui Guţ, anchetatorii au mai identificat 14 intermediari, "persoane fără calitate specială” care au ajutat-o pe femeie să-şi încaseze şpăgile. Dintre aceştia, 10 au recunoscut faptele de complicitate la luare de mită şi au solicitat încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, pentru pedepse cuprinse între 2 ani şi 2 ani şi 7 luni de închisoare cu suspendare.

Alţi patru au fost trimişi în judecată alături de Guţ şi, în acest fel, au reuşit să scape cu cazierul „nepătat”, la fel ca doctoriţa, căci instanţa a dispus încetarea procesului penal în cazul tuturor, pe acelaşi temei, şi anume prescripţia răspunderii penale.