Directoarea Ancuţa Şchiop prevesteşte vremuri bune pentru Biblioteca Judeţeană: „Publicul bihorean citeşte şi aşteaptă carte”

În acest an, peste 4.400 de bihoreni au împrumutat volume de la Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai", cartea lor preferată fiind semnată de o româncă, Ioana Pârvulescu. "Lumea citeşte dacă creezi instrumentele necesare pentru asta", spune directoarea instituţiei, Ancuţa Şchiop.

Instalată la conducere în septembrie 2021, după ce anterior a fost profesoară de istorie şi geografie în comuna Auşeu, unde a avut şi două mandate de viceprimar, ea dezvăluie planurile Bibliotecii: digitalizarea tuturor publicaţiilor şi cărţilor scrise despre Bihor, achiziţii de cărţi pentru bibliotecile de la ţară şi deschiderea unor noi filiale.

Elevii şi studenţii, principalii cititori

- De când aţi preluat conducerea Bibliotecii, ce aţi schimbat în instituţie?

- Încercăm să diversificăm tipul de activităţi pe care le desfăşurăm, să creştem rolul bibliotecii în rândul instituţiilor de cultură şi să aducem îmbunătăţiri procesului educaţional. Avem foarte multe parteneriate cu şcoli, ONG-uri, mediul privat, ca să aducem un segment cât mai larg de public către bibliotecă. Suntem convinşi că, dându-le motive să vină o dată, vor reveni.

- Ce activităţi organizaţi?

- Avem vizionări de filme, cursuri de limbi străine, diverse ateliere. Am organizat Conferinţele Revistei Familia, cu autori care au mai multe titluri în librării şi care au adus spre bibliotecă public matur, cu un nivel de pregătire ridicat.

- Câţi bihoreni împrumută cărţi de la Bibliotecă şi care e profilul lor?

- Principalii cititori sunt elevi şi studenţi, tocmai de aceea suntem mereu atenţi să actualizăm fondul de carte specific acestor vârste. Numărul cititorilor a fost influenţat de restricţiile din perioada pandemiei, dar încheiem anul cu un număr în creştere al cititorilor. În 2022, am avut 4.420 de cititori, iar în ultimii 5 ani am emis 14.635 de permise.

Cărţi noi pentru copiii de la sate

- Cât de voluminos este fondul de carte al Bibliotecii?

- Avem peste 530.000 de volume, iar periodic sunt actualizate colecţii cu publicaţiile noi. Cărţile căutate nu sunt întotdeauna la un preţ accesibil pentru public, aşa că ţinem cont de sugestiile cititorilor. Facem achiziţii trimestrial şi ori de câte ori avem disponibilitate bugetară.

- CJ Bihor a alocat fonduri pentru achiziţii şi la secţiile din judeţ. Ce cărţi cumpăraţi pentru acestea?

- În afara Oradiei, avem 33 de biblioteci active, coordonate metodic de Biblioteca Judeţeană. Am avut o întâlnire cu colegii bibliotecari şi mi-au spus că cea mai mare problemă este fondul de carte învechit: majoritatea cărţilor au peste 30-40 de ani. Spunem că lumea nu mai citeşte, dar ce să citească? În acest an, am avut alocări bugetare de la CJ pentru cele 33 de biblioteci, lucru care nu s-a întâmplat în ultimele decenii, şi am achiziţionat 5.000 de volume. Am ales cărţi pentru copii, dar şi cărţile cele mai căutate, inclusiv în limba maghiară. Vrem să continuăm demersul de a achiziţiona carte nouă, pentru că publicul bihorean citeşte şi aşteaptă carte.

- Mai trece cineva pragul bibliotecilor comunale?

- Unde şcoala este activă, avem mulţi cititori din rândul elevilor. Eu cred foarte mult în bibliotecile rurale, dar infrastructura lor este mult rămasă în urmă. Publicul cititor se aşteaptă în bibliotecă la un mediu primitor şi comod, la un bibliotecar binedispus, şi nu întotdeauna bibliotecile rurale reuşesc să răspundă acestor aşteptări. Dar trebuie să conştientizăm că există un punct în care vieţile copiilor pot fi schimbate, iar biblioteca poate fi acel punct. Într-un sat, e mai greu să ajungi la o carte nouă, dar activitatea elevilor poate fi mult îmbunătăţită prin bibliotecă. Tocmai de aceea, încercăm să depunem proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii tuturor bibliotecilor din judeţ.

Ambiţii de noi filiale

- Care sunt principalele probleme ale Bibliotecii Judeţene?

- Avem de lucru la dotarea de specialitate din interior şi la modernizarea softurilor de gestionare a cărţilor. Ne străduim să ne apropiem de bibliotecile mari ale lumii, unde există aplicaţii prin care cititorul scanează pe cont propriu cartea pe care o împrumută sau o restituie. Am început digitalizarea cu fondul Bihor, care păstrează identitatea noastră, tot ce s-a publicat în judeţul nostru şi tot ce se publică despre judeţ. Dar trebuie şi să creăm infrastructura IT necesară, ca să putem pune la dispoziţia abonaţilor cărţile şi publicaţiile în format digital.

- O analiză recentă arăta că jumătate dintre bibliotecile din România s-au închis, din 1990 până azi, iar la nivel naţional numărul cititorilor a scăzut drastic. Cât de acut este acest fenomen în Bihor?

- Nu se resimte la fel. Biblioteca Judeţeană mai are două filiale, Decebal şi Ioşia, unde fondul de carte rulează. Aş vrea să deschidem noi filiale în cartierele noi de blocuri din Oradea, unde s-au mutat familii tinere. Lumea citeşte dacă creezi instrumentele necesare pentru asta.

- Care au fost cele mai căutate cărţi anul acesta?

- Cele mai citite trei cărţi, la secţia adulţi, sunt "Inocenţii" de Ioana Pârvulescu, "Când corpul spune nu: costul stresului ascuns" de Mate Gabor şi "Totul se termină cu noi" de Collen Hoover.

"Bibliotecile au viitor"

- Cum reuşiţi să vă conectaţi cu adolescenţii, pentru care reţelele de socializare pot fi mai captivante decât cărţile?

- Am creat canale de comunicare pe Instagram, Facebook şi suntem atenţi la titlurile pe care le împrumută, ca să îmbogăţim temele lor de interes. Discutăm cu ei despre ce au citit, îi întrebăm ce şi-ar dori să citească...

- Credeţi că bihorenii preferă să citească e-books? Cum se repliază bibliotecile din Occident faţă de tendinţele moderne?

- Segmentul de public fidel încă citeşte în format tipărit, dar există aşteptări pentru creşterea fondului de carte în format digital şi facem demersuri să răspundem acestui trend. De asemenea, lucrăm la un proiect prin care să ne conectăm digital la marile ziare ale lumii. Am făcut câteva vizite la biblioteci din străinătate şi acolo am văzut aplicaţiile de pe telefon cu care cititorul merge singur la raft. Biblioteca din Cracovia m-a impresionat în ceea ce priveşte gestiunea fondului de carte veche: are un scanner performant, care singur întoarce filele cărţii. În Franţa sunt foarte căutate cărţile de tip e-books.

- Ce viitor preziceţi Bibliotecii?

- Cred în biblioteci şi sunt convinsă că au viitor. Bibliotecile sunt cele care pot modela şi corecta destine. Este esenţial ca în anumite perioade din viaţă să ţi se pună o carte în mână.

- Aveţi în subordine şi două reviste de cultură, Familia şi Várad. Cât de mulţumită sunteţi de ele?

- Venirea revistelor la bibliotecă a fost o provocare pentru ambele părţi, însă integrarea a fost realizată cu succes. Sunt foarte mulţumită de activitatea pe care o desfăşoară.