România are un deficit de 40.000 de muncitori calificaţi, dar elevii evită să se înscrie la şcolile profesionale şi duale, iar o soluţie trebuie găsită, au concluzionat mai mulţi specialişti reuniţi marţi la Oradea.
În sala mare a Prefecturii a avut loc conferinţa „Învățământul profesional dual – direcții și strategii”, organizată de Coaliţia pentru promovarea învăţământului dual în România (VoHub).
La eveniment au participat oficiali din Bihor, precum vicele CJ Bihor, Călin Gal, şefa Agenţiei de Dezvoltare Locală Oradea, Alina Silaghi, directorul AJOFM Bihor, Békési Csaba, preşedintele Asociaţiei Firmelor Bihorene, Dan Octavian, dar şi musafiri de la Bucureşti, precum Maria Manea (secretar de stat Ministerul Educaţiei), Daniela Nicolescu (secretar de stat Ministerul Economiei), Iulian Cristache (preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi) ori Rareş Voicu (preşedintele Consiliului Elevilor din România).
Ce nu s-a făcut, se va face...
După ce Călin Gal a expus demersurile care s-au făcut în Bihor, îndeosebi de către Primăria Oradea, pentru stimularea învăţământului dual, o formă de educaţie care implică şi mediul privat, secretarul de stat Maria Manea a prezentat date care descriu educaţia tehnică. Diferenţa între cele două este că, în învăţământul dual, bursele elevilor sunt asigurate de companii private, unde elevii vor şi lucra după absolvire, în timp ce învăţământul profesional este suportat financiar exclusiv de Statul Român, fără nicio condiţie pentru absolvenţi.
Manea a precizat că 52,84% din absolvenţii acestor clase reuşesc să se angajeze şi, dacă în anul şcolar 2017-2018, România a avut 1.947 de absolvenți certificați în 39 de calificări, în actualul an şcolar numărul absolvenţilor a urcat la 6.605. Creşterea nu este suficientă pentru nevoile României, a recunoscut oficialul.
La solicitarea BIHOREANULUI, Inspectoratul Şcolar a furnizat date privind înscrierile în învăţământul profesional din Bihor din această vară, potrivit cărora mai puţin de jumătate din locurile disponibile au fost ocupate. Mai precis, 722 din 1.542 de locuri, în contextul în care în clase liceu au intrat elevi şi cu medii sub 5, aşadar fără prea multă dorinţă de a învăţa discipline teoretice.
Secretarul de stat a subliniat apoi priorităţile Ministerului Educaţiei pentru următorii ani, amintind că este nevoie de „creşterea calităţii învăţării la locul de muncă”, de asigurarea cazării şi meselor pentru elevi, de un ghid pentru personalul implicat din companii ori de o metodologie de acreditare pentru companiile care vor să pregătească elevi. Adică obiective pe care Ministerul trebuia să le rezolve de mult...
„O prăpastie foarte mare”
Tardivitatea măsurilor a fost remarcată şi de secretarul de stat Daniela Nicolescu (Ministerul Economiei), care a subliniat şi un alt aspect pe care predecesoarea ei nu l-a adus în discuţie: pe lângă că sunt puţini, absolvenţii învăţământului tehnic nu sunt nici bine pregătiţi.
„În orice afacere, discutăm de cerere şi ofertă, iar oferta dvs. (n.r. a Ministerului Educaţiei) e foarte slabă, la cererea noastră foarte ridicată. Aţi spus că 6.000 de absolvenţi vom avea anul ăsta, eu vă spun că 40.000 este deficitul de forţă de muncă pentru muncitori calificaţi. Stăm prost şi foarte prost, pentru că merge foarte greu (n.r. învăţământul profesional şi dual). Nu e vina doamnei secretar de stat, care e de câteva luni (n.r. în funcţie), dar e vina sistemului, nu putem fi mulţumiţi. Este o prăpastie foarte mare între ceea ce cer antreprenorii şi ce scoate învăţământul”, a declarat Nicolescu, dând glas nemulţumirilor pe care antreprenori din toată ţara le ridică de câţiva ani.
Muncă vs. „Facultate de 2 lei”
Secretarul de stat din Ministerul Economiei a arătat şi că, fără măsuri rapide, România va aduce din străinătate tot mai mulţi muncitori, „care sunt mult mai disciplinaţi, se mulţumesc cu puţin şi muncesc mai bine”. Nicolescu a militat pentru colaborare între mediul privat şi oficialii din educaţie, astfel încât calitatea absolvenţilor să crească. „În HoReCa, nu avem personal calificat, nu ne place cum suntem serviţi”, a exemplificat ea.
Oficialul a vorbit şi despre nevoia de a combate prejudecăţile părinţilor, „să-i convingem pe părinţi că nu e ruşinos să fie buni muncitori, e mai ruşinos să facă o facultate de doi lei”, dar şi despre facilităţi fiscale pe care Statul ar trebui să le acorde companiilor care se implică în formarea profesională a elevilor.
La dezbatere au luat cuvântul şi ceilalţi specialişti, fiecare exprimându-şi nemulţumirile din perspectiva comunităţii pe care o reprezintă, aşa că discuţiile s-au întins pe durata a mai bine de trei ore. În final, concluzia a fost că se doreşte îmbunătăţirea sistemului, iar specialiştii din mediul privat şi Guvern trebuie să găsească cele mai eficiente măsuri. Şi cât mai repede...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.