Dezbatere anti-ţepari: "Îl angajăm pe italian să rezolve problema"

Şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor, Florian Sîrca, şi Păunel Galoş, şeful secţiei Urmărire Penală din Parchetul Curţii de Apel Oradea, au fost invitaţi, joi, la dezbaterea organizată de Asociaţia Firmelor Bihorene şi Asociaţia "Condamnă Corupţia!" având ca temă de discuţii înşelăciunile cu file cec ori bilete la ordin, respectiv furturile de combustibil care au ajuns să provoace "găuri" de  sute de mii de lei patronilor firmelor de transport.

Oamenii de afaceri prezenţi au criticat lipsa unei legi care să reglementeze sistemele de plăţi dar şi să interzică administratorilor de firme aflate în insolvenţă şi cu datorii să-şi înfiinţeze alte societăţi. "Legea insolvenţei este o tâlhărie naţională pentru că unii administratori de societăţi îşi bagă voit firmele în faliment, iar înainte de asta dau cele mai mari tunuri", a explicat Octavian Bara, administratorul cunoscutei firme orădene Autobara, solicitând ca la următoarea dezbatere să fie prezenţi şi parlamentarii bihoreni "care fac legi fără să gândească şi încurajează hoţia".

Avocaţii hoţilor

De departe, cele mai aprinse discuţii au vizat însă lipsa de fermitate a procurorilor în cazurile dosarele de înşelăciune cu file cec ori bilete la ordin, tărăgănate ani de zile şi finalizate în multe cazuri prin soluţii de neîncepere ori scoatere de sub urmărire penală.

"Aceşti procurori sunt apărătorii hoţilor, îi privesc la fel ca pe nişte îngeri, iar noi, victimele, care le plătim salariile, suntem purtaţi pe drumuri. Eu am avut 210.000 euro de recuperat, 25 de file cec a emis o escroacă iar o procuroare a scos-o nevinovată pe motiv că fapta nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni pentru că n-a comis-o cu intenţie şi în plus a avut comportament foarte bun în timpul anchetei. Eu ce să mai spun?!", a acuzat Valeriu Leucuţă, patronul firmei Cable SRL, care a ajuns la concluzia că singura soluţie ar fi ca patronii să-şi facă singuri dreptate, la fel ca italianul care l-a împuşcat pe orădeanul care l-a ţepuit.

Aceleaşi critici au vizat şi soluţiile în cazurile de furturi de combustibil comise de şoferii firmelor de transporturi, ultima problemă fiind exemplificată cu cazul afaceristului Marcel Bărbuţ, patronul Adeplast, care a ajuns să-şi închidă propria firmă de transport după ce şoferii i-au provocat un prejudiciu de 210.000 lei. "În acest caz au fost reclamaţi 22 de şoferi la Parchet, unde 17 au primit soluţii de neîncepere a urmăririi penale, 5 au fost scoşi de sub urmărire, iar dintre aceştia unul singur a fost amendat administrativ", a explicat ziaristul Nicolae Pop, preşedintele Asociaţiei "Condamnă Corupţia".

În loc de explicaţii, veşti proaste

Fără să poată da explicaţii clare pentru situaţiile prezentate, pe motiv că "nu discută speţe aflate în anchetă", procurorul Păunel Galoş (foto) a încercat să acrediteze ideea că cele mai multe dosare de înşelăciune au fost clasate din lipsă de dovezi ori din cauza încadrărilor greşite trecute pe plângerile formulate de păgubiţi. "În cazul delapidărilor reclamate prin furturile de combustibil, încadrarea corectă era de de abuz de încredere", a spus Galoş, omiţând să spună însă că încadrările juridice pot fi schimbate în timpul anchetei, iar asta intră în atribuţiile procurorilor.

Pe de altă parte, procurorul a avertizat că noul cod penal şi cel de procedură penală, care vor intra în vigoare cel târziu anul viitor, vor da o lovitură şi mai urâtă victimelor ţeparilor, deoarece nu vor mai incrimina distinct înşelăciunile prin file cec şi bilete la ordin. "Este nedrept, dar asta e situaţia. Infractorii vor fi mai ocrotiţi decât victimele şi, mai mult decât atât, înşelăciunile cu file cec ori bilete la ordin nu vor fi infracţiuni distincte, ci se vor putea încadra la "înşelăciune prin mijloc fraudulos", cu clauză de împăcare a părţilor", a spus Galoş.

Sfaturi de la Poliţie

Prezent şi el la întâlnire, şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor a susţinut că firmele bihorene se protejează tot mai bine de înşelăciuni, în ultimul an numărul cazurilor înregistrând o scădere de 40%. Totodată, ofiţerul a prezentat mai multe moduri în care oamenii de afaceri se pot proteja, unul dintre sfaturi fiind acela ca oamenii de afaceri să nu mai accepte ca şi garanţie file cec, deoarece acestea sunt prevăzute doar ca mijloc de plată în Legea cecului. "Au fost cazuri în care s-au girat cu file cec împrumuturi. Aceste cazuri nu se încadrează la înşelăciuni pentru că debitul nu rezidă dintr-un raport comercial. Fila cec este doar un mijloc de plată, şi doar dacă e completat în întregime", a arătat Florian Sîrca (foto).

Ofiţerul a atras atenţia şi asupra faptului că mulţi dintre comercianţi ajung să devină părtaşi ai escrocilor. "Unii cumpără cu file cec fără acoperire dintr-un loc şi vând două străzi mai încolo, la jumătate de preţ. Dacă acel cumpărător ar suna la Poliţie, în loc să ia marfa, ne-ar fi uşor să recuperăm paguba. Altmiteri, persoanele care emit astfel de cecuri nu au bani, nu au proprietăţi, nu au nimic", a spus şeful SIF.

Poliţistul a reclamat lipsa unui control riguros făcut de băncile care emit carnetele de cec administratorilor de firmă. "Este anormal cât de uşor pot ajunge aceste file cec în mâinile unor oameni de paie. Persoane fără adăpost, puse administratori la firme fantomă, merg la bancă şi primesc cecuri. Pentru mine este clar că nu a făcut nimeni o analiza financiară serioasă în cazul societăţilor respective. În mod normal, aceste cecuri ar trebui să se emită doar după câteva luni, în care firma să poată dovedi că are o activitate, rulaj", a explicat Sârca.

Legat de cazurile de delapidare, ofiţerul i-a sfătuit pe oamenii de afaceri să se protejeze încheind toate actele obligatorii în cazul unor angajaţi cu gestiune, inclusiv fişe ale postului în care să se delimiteze gestiunea pentru care angajatul va fi responsabil. "În plus, în cazul unor suspiciuni, să se facă imediat un inventar, şi doar de faţă cu angajatul, pentru a nu exista ulterior dubii", a mai spus şeful SIF.

Concluzii

La finalul dezbaterilor, Asociaţia Firmelor Bihorene a anunţat că, în cazul în care noul cod penal dezincriminează înşelăciunea prin emiterea de cecuri şi bilete la ordin fără acoperire, va milita pentru reîncriminarea  acesteia.

Totodată, juriştii membrilor AFB vor lucra la un proiect de Lege a plăţilor, care în acest moment nu există în România, şi va face propuneri de modificare a Legii insolvenţei, astfel încât aceasta să nu mai protejeze ţeparii.

"După finalizarea proiectelor mai sus menţionate, AFB va organiza o întâlnire cu parlamentarii bihoreni, pentru a le solicita susţinerea în Parlamentul României a iniţiativelor", a declarat directorul AFP, Radu Silaghi.