URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 30 OCTOMBRIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Nu cred că există un cetățean care ar dori să-și vadă casa distrusă numai pentru că acolo trebuie să treacă un drum ori să se facă un pasaj sau un sens giratoriu. Și chiar dacă sumele oferite drept despăgubire sunt generoase, ceea ce nu e cazul la scârțara Primărie Oradea, tot mai rămâne disconfortul de a-i scoate pe oameni din rutina zilnică.
Zic şi eu
Adrian Cris
Șeful DGASPC Bihor este cercetat de comisia de disciplină a Consiliului Județean. După cum BIHOREANUL arăta recent, Călin Puia a fost acuzat de o angajată de abuz. Speța e următoarea: în primăvară, Camera de Conturi a constatat că Direcția a fost prejudiciată cu 325.000 lei prin „decontarea unor cheltuieli de personal care nu reflectă realitatea”, dar directorul n-a făcut mare tam-tam pe chestia asta, ci, ca să se răzbune pe câteva funcționare „vinovate” că au „colaborat” cu predecesoarea lui în perioada 2018-2023 a inventat un alt „caz”.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Credeți că lărgirea la patru benzi a străzilor Armatei Române, Universităţii, Ceyrat, Thurzó Sándor şi Atelierelor din Oradea este necesară și oportună?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Așa cum arătam săptămânile trecute, în sistemul de drept românesc accesul la justiție, cu unele excepții, nu este gratuit. Pentru a ajunge să îți expui pretențiile în fața unui judecător, cu titlu prealabil, trebuie să vâri, mai mult sau mai puțin, mâna în buzunar. 
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
20 Iulie 2021, 13:02

Dezastru ecologic în urma exploatărilor ilegale de balast din Crişul Negru! Trezită din „somn” de BIHOREANUL, ABA Crişuri promite patrule permanente (FOTO / VIDEO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Exploatările ilegale de balast au distrus albia Crişului Negru pe kilometri întregi, în unele locuri distanţa dintre maluri s-a triplat, flora şi fauna au dispărut cu totul. BIHOREANUL a surprins imaginea dezastrului ecologic pe cursul râului, iar înregistrările au fost puse la dispoziţia ABA Crişuri care, după ce ani de zile a ignorat fenomenul, deși ar fi trebuit să fie una dintre principalele sale preocupări, acum promite patrule permanente cu jandarmi şi dronă.

Se fură!

În urmă cu o lună, BIHOREANUL dezvăluia că statul va plăti 2,5 milioane lei ca să salveze podul de pe DN 76 din Drăgăneşti, distrus de săpăturile ilegale practicate de balastiera unui apropiat al PSD din Tărcaia, Viorel Ile. Afaceristul e anchetat încă din 2016 pentru exploatările ilegale, dar a continuat să încalce legea, după cum a descoperit tot BIHOREANUL, care a obţinut şi dovada.

„În fiecare sâmbătă, când instituţiile nu lucrează, se cară zeci de camioane de piatră din Criş", a fost informaţia primită în urmă cu două săptămâni de reporterii BIHOREANULUI de la un localnic din Tărcaia, Jonas Csaba, care, pescar fiind, în ultimii ani a făcut numeroase sesizări la autorităţile de mediu, reclamând faptul că exploatările masive au distrus ecosistemul din Crişul Negru.

Informaţia s-a dovedit veridică. În dimineaţa zilei de 19 iunie, când utilajele firmei au intrat din nou în Crişul Negru, publicaţia a şi sesizat Garda de Mediu Bihor, angajaţii balastierei fiind prinşi în flagrant de comisarii de Mediu, în timp ce săpau la doar câţiva metri de un pod din comuna Tărcaia.

„Am făcut decolmatări lângă pod, unde s-au adunat resturi în urma viiturii, nu s-a extras nimic”, a pretins, ulterior, patronul firmei, într-o discuţie cu reporterul, pretinzând că are documente în acest sens de la Primăria Tărcaia. Atât că, după cum au comunicat reprezentanţii ABA Crişuri, aceste lucrări se fac numai cu acte de reglementare din partea lor, iar acestea nu există...

Cu drona pe Criş

Albiile minore ale Crişului Pietros şi Crişului Negru sunt pline de urmele lăsate de utilaje, după cum se vede dintr-o înregistrare realizată cu drona de reporterii BIHOREANULUI, într-un demers jurnalistic menit să dezvăluie dezastrul ecologic provocat de exploatările necontrolate, legale sau ilicite.

Pornind chiar din zona podului de pe DN 76, de la Drăgăneşti, pe cursul Crişului Pietros care coboară şi se varsă în Crişul Negru, apoi pe râu în jos, spre Tărcaia şi spre Finiş, imaginea este dezolantă. În multe locuri, valea a fost adâncită în asemenea hal încât apa bălteşte, iar malurile au fost lărgite forţat, locul pietrişului şi nisipului caracteristic râului fiind luat de mâl.

În zonele în care s-a exploatat, vegetaţia a dispărut cu desăvârşire, apărând, în schimb, drumuri de acces făcute pentru utilaje, iar pe maluri s-au ivit chiar şi lacuri în miniatură, semn că excavatoarele au extras nisip şi pietriş chiar şi în acele locuri.

Culmea e că, în timpul realizării reportajului, reporterul BIHOREANULUI a găsit, din nou, utilaje în Crişul Negru, în Ioaniş (comuna Finiş), fără ca vreo firmă să deţină în zona respectivă perimetru de exploatare. Coincidenţă sau nu, la câteva sute de metri se află o altă balastieră are autorizaţie de exploatare, însă nu în râu, ci pe uscat.

Tot în Ioaniş, celebrul Pod al Cătanelor abia mai stă în picioare căci, la fel ca în cazul celui din Drăgăneşti, exploatarea masivă de nisip şi pietriş a coborât mult fundul râului, în timp apa spălând şi distrugând fundaţia construcţiei.

Moare tot

Exploatările din albiile minore distrug tot ecosistemul, o spune şi cunoscutul activist de mediu orădean Andrei Togor, coordonator Aqua Crisius şi specialist în ihtiologie. Apa tulbure afectează toate speciile care au nevoie de simţul vizual pentru a-şi localiza prada, sedimentele în exces colmatează albiile, modifică structura substratului.

„De aceea, acolo, în Crişul Negru, a apărut acum mâlul, în loc de pietriş. Practic, se modifică întregul ecosistem, e periclitată inclusiv înmulţirea speciilor căci, acoperite cu mâl, icrele se sufocă”, spune Togor. Pe româneşte, râul va rămâne fără peşti, chestiune de care, zice tot el, pescarii din zonă s-au plâns de nenumărate ori de-a lungul anilor.

Potrivit acestuia, dispariţia vegetaţiei de pe maluri e tot o consecinţă a exploatărilor necontrolate din albia minoră a Crişului, la fel ca secarea fântânilor, o problemă pe care sătenii din Tărcaia au semnalat-o încă din 2014, fără ca vreuna dintre autorităţile de mediu ori Administraţia Bazinală Crişuri să fi luat vreo măsură.

„Practic, săpăturile au afectat pânza freatică, diminuând resursele de apă disponibile”, spune Togor, atrăgând atenţia că, în timp, acest lucru ar putea avea impact şi asupra suprafețelor agricole din lungul râului. „Eu ştiu că această activitate (exploatarea de balast şi nisip, n.r.) e necesară oamenilor, industriei construcţiilor, dar una e să o faci legal, alta să calci în picioare un râu”, mai declară Andrei Togor.

Hop şi ABA Crişuri

Cert este neregulile descoperite de BIHOREANUL, dovedite cu fotografiile şi înregistrările video realizate, au fost semnalate lunea trecută şi reprezentanţilor ABA Crişuri. Deşi au Serviciu de Gospodărire a Apelor în Beiuş, până acum niciunul dintre inspectori nu a sesizat „problemele atât de mari”, după cum susţine directorul tehnic al ABA Crişuri, Ioan Oprean, care i-a chemat la întrevederea cu reporterul şi pe cei doi inspectori în gospodărirea apelor, trimişi să facă ultimul control în zona Tărcaia.

„Am fost în zona unde au fost găsite acele utilaje (utilajele găsite în apă de comisarii Gărzii de Mediu, pe 19 iunie, n.r.), dar nu am verificat în alte locuri”, a dat din umeri Vasile Zbârcea, unul dintre inspectori, recunoscând, implicit, că nu a făcut un control temeinic în zonă. "Colegii noştri nu au parcurs zona pe care ne-aţi expus-o. Au fost pe o distanţă de 1-2 km, în sus şi în jos, dar nu au mers mai departe", a intervenit apoi Oprean, susţinând că situaţia prezentată de reporter "este o chestie nouă", despre care nu au avut cunoştinţă.

"Noi am vorbit şi cu şeful nostru de formaţie din zonă, i-am cerut să urmărească ce se întâmplă. Până acum, n-am primit sesizare de la ei cu această situaţie. De fapt nu ştiu să fi primit vreodată, deşi se pare că lucrurile nu se desfăşoară normal acolo şi arată că este o chestie nu organizată, ci foarte organizată", a mai spus directorul, referindu-se la furturile de balast din râu.

Altfel spus, de-a lungul anilor, slujbaşii ABA Crişuri de la formaţia din Beiuş au închis ochii la toate la ilegalităţile comise în zona Tărcaia unde niciun utilaj nu a fost prins în flagrant furând pietriş din râu, deşi aceste practici sunt la ordinea zilei şi de notorietate. Mai mult, inspectorii nici nu se înghesuie să-i amendeze pe cei care încalcă legea motivând că se tem de... dosare penale. "Avem un coleg care a ajuns cercetat penal pentru o amendă pe care a dat-o pe bune", spune directorul.

Cert este că, după vizionarea imaginilor, reprezentanţii instituţiei au admis că „în zonă există suspiciunea că se exploatează ilegal balast”, aşa că şi-au achiziţionat o dronă pe care să o poată folosi ca să dibuiască eventualele exploatări ilegale. Aşa reiese dintr-un comunicat transmis, luni, de Biroul de presă al instituţiei în care se anunţă că s-a făcut o şedinţă pe marginea situaţiei, că echipele de control vor patrula nu doar în timpul programului de lucru, cum se întâmpla până acum, ci şi la sfârşit de săptămână.

Se confiscă utilajele!

Potrivit comunicatului, luni, conducerea ABA Crișuri a convocat o ședință operativă la care au participat atât inspectorii instituției, cât și șefii celor șase Sisteme Hidrotehnice - Crișul Negru, Canal-Colector, Crișul Repede, Crișul Alb, Barcău și Ier - și la care „s-a analizat în mod special situația exploatării agregatelor minerale din bazinele hidrografice Crișul Negru și Crișul Pietros”.

„Întrucât în zonă există suspiciunea că se exploatează ilegal balast, conducerea ABA Crișuri a stabilit măsuri concrete menite să stopeze acest fenomen. În consecință, s-au format mai multe echipe de monitorizare pe râul Crișul Negru, amonte de localitatea Tinca și pe tot tronsonul râului Crișul Pietros”, se spune în informare.

Ca urmare, începând cu această săptămână, echipele vor patrula în zonă, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică, și vor folosi un dispozitiv de urmărire de tip dronă pentru a capta imagini de pe arii extinse.

„Pentru că, în aceste acțiuni, personalul aflat în control este expus riscului, directorul Pásztor Sándor a purtat discuții cu d-nul colonel Ioan Bogdan, inspector-șef al Inspectoratului de Jandarmi Bihor, ca, în cel mai scurt timp posibil, echipele de control să fie însoțite de jandarmi”, au transmis reprezentanţii ABA Crişuri, precizând totodată că „în cazul în care se vor constata activități ilegale de exploatare a agregatelor minerale, pe lângă aplicarea amenzilor, echipele de control vor confisca utilajele și autobasculantele”. Mai productiv ar fi fost, totuşi, ca în acest caz, bravii apărători ai apelor să tacă şi să facă...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Judet scapat de sub control
Saracia statistica din BIHOR se datoreaza si delasarii zonelor mai indepartate de catre centru, unde au trait si inca traiesc mici baroni locali care fac ce vor si fac ce vor si cu populatia saraca si dependenta de afacerile lor murdare (urmariti si scorurile partidelor rosii si aurii de aici). Vestul salbatic genereaza saracie, coruptie, furt de lemne, pietris unde nu sunt lemne, braconaj, etc - si cam acestea sunt si stirile din aceste zone. Supracontrol de la Oradea si de la CJ si incet remediezi problema.
Postat 20 Iulie 2021, 16:39 de alexcuce
1+1+1+1=1
1. Sefii de la Ape trebuie sa invete angajatii de sub ei(...unii la propriu), in sedinte de brainstorming tinute sambata si duminica la "cantoanele" de serviciu, cu tematica care e malul stang si drept..., nu de alta dar daca nu ar fi in interes de serviciu cum ar explica in acte deplasarile cu gipane si sofer WAT, APE etc si la neveste prezenta secretarelor?!? 1. Activistii de mediu care mai alaltaieri se legau cu lanturi de doua frunze si trei tuia in mijlocul orasului si pe malul crisului repede invoca cum ca lungimea lantului de la un copac nu le ajunge sa se lege de albia unui rau si exista mari sanse sa se duca la fund, adica nu in sus pe un scaun caldut de bugetar... 1. Pe Garda de mediu ii intelegem...sunt la prins de ursi in harghita, covasna si mures... 1. ONG-urile de mediu se ocupa de proiectele de tras bani de la buget.. 2. Oricati as scrie aici tot unu (...si acelasi e rezultatul!!!)
Postat 20 Iulie 2021, 15:41 de ferfeleaga
Bugetari
Bugetari multi si gras paltiti! Tati is sefi si dotati cu masini, soferi si.....secretare toti cu lefe fara numar dar cu ZERO responsabilitati, ca tati bugetarii, plini de drepturi "castgate" dar fara responsbilitati!
Postat 20 Iulie 2021, 13:32 de scortosul
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6036 RON
  • 1 EUR = 4.9747 RON
  • 1 HUF = 0.0123 RON