Dezastru ecologic în urma exploatărilor ilegale de balast din Crişul Negru! Trezită din „somn” de BIHOREANUL, ABA Crişuri promite patrule permanente (FOTO / VIDEO)

Exploatările ilegale de balast au distrus albia Crişului Negru pe kilometri întregi, în unele locuri distanţa dintre maluri s-a triplat, flora şi fauna au dispărut cu totul. BIHOREANUL a surprins imaginea dezastrului ecologic pe cursul râului, iar înregistrările au fost puse la dispoziţia ABA Crişuri care, după ce ani de zile a ignorat fenomenul, deși ar fi trebuit să fie una dintre principalele sale preocupări, acum promite patrule permanente cu jandarmi şi dronă.

Se fură!

În urmă cu o lună, BIHOREANUL dezvăluia că statul va plăti 2,5 milioane lei ca să salveze podul de pe DN 76 din Drăgăneşti, distrus de săpăturile ilegale practicate de balastiera unui apropiat al PSD din Tărcaia, Viorel Ile. Afaceristul e anchetat încă din 2016 pentru exploatările ilegale, dar a continuat să încalce legea, după cum a descoperit tot BIHOREANUL, care a obţinut şi dovada.

„În fiecare sâmbătă, când instituţiile nu lucrează, se cară zeci de camioane de piatră din Criş", a fost informaţia primită în urmă cu două săptămâni de reporterii BIHOREANULUI de la un localnic din Tărcaia, Jonas Csaba, care, pescar fiind, în ultimii ani a făcut numeroase sesizări la autorităţile de mediu, reclamând faptul că exploatările masive au distrus ecosistemul din Crişul Negru.

Informaţia s-a dovedit veridică. În dimineaţa zilei de 19 iunie, când utilajele firmei au intrat din nou în Crişul Negru, publicaţia a şi sesizat Garda de Mediu Bihor, angajaţii balastierei fiind prinşi în flagrant de comisarii de Mediu, în timp ce săpau la doar câţiva metri de un pod din comuna Tărcaia.

„Am făcut decolmatări lângă pod, unde s-au adunat resturi în urma viiturii, nu s-a extras nimic”, a pretins, ulterior, patronul firmei, într-o discuţie cu reporterul, pretinzând că are documente în acest sens de la Primăria Tărcaia. Atât că, după cum au comunicat reprezentanţii ABA Crişuri, aceste lucrări se fac numai cu acte de reglementare din partea lor, iar acestea nu există...

Cu drona pe Criş

Albiile minore ale Crişului Pietros şi Crişului Negru sunt pline de urmele lăsate de utilaje, după cum se vede dintr-o înregistrare realizată cu drona de reporterii BIHOREANULUI, într-un demers jurnalistic menit să dezvăluie dezastrul ecologic provocat de exploatările necontrolate, legale sau ilicite.

Pornind chiar din zona podului de pe DN 76, de la Drăgăneşti, pe cursul Crişului Pietros care coboară şi se varsă în Crişul Negru, apoi pe râu în jos, spre Tărcaia şi spre Finiş, imaginea este dezolantă. În multe locuri, valea a fost adâncită în asemenea hal încât apa bălteşte, iar malurile au fost lărgite forţat, locul pietrişului şi nisipului caracteristic râului fiind luat de mâl.

În zonele în care s-a exploatat, vegetaţia a dispărut cu desăvârşire, apărând, în schimb, drumuri de acces făcute pentru utilaje, iar pe maluri s-au ivit chiar şi lacuri în miniatură, semn că excavatoarele au extras nisip şi pietriş chiar şi în acele locuri.

Culmea e că, în timpul realizării reportajului, reporterul BIHOREANULUI a găsit, din nou, utilaje în Crişul Negru, în Ioaniş (comuna Finiş), fără ca vreo firmă să deţină în zona respectivă perimetru de exploatare. Coincidenţă sau nu, la câteva sute de metri se află o altă balastieră are autorizaţie de exploatare, însă nu în râu, ci pe uscat.

Tot în Ioaniş, celebrul Pod al Cătanelor abia mai stă în picioare căci, la fel ca în cazul celui din Drăgăneşti, exploatarea masivă de nisip şi pietriş a coborât mult fundul râului, în timp apa spălând şi distrugând fundaţia construcţiei.

Moare tot

Exploatările din albiile minore distrug tot ecosistemul, o spune şi cunoscutul activist de mediu orădean Andrei Togor, coordonator Aqua Crisius şi specialist în ihtiologie. Apa tulbure afectează toate speciile care au nevoie de simţul vizual pentru a-şi localiza prada, sedimentele în exces colmatează albiile, modifică structura substratului.

„De aceea, acolo, în Crişul Negru, a apărut acum mâlul, în loc de pietriş. Practic, se modifică întregul ecosistem, e periclitată inclusiv înmulţirea speciilor căci, acoperite cu mâl, icrele se sufocă”, spune Togor. Pe româneşte, râul va rămâne fără peşti, chestiune de care, zice tot el, pescarii din zonă s-au plâns de nenumărate ori de-a lungul anilor.

Potrivit acestuia, dispariţia vegetaţiei de pe maluri e tot o consecinţă a exploatărilor necontrolate din albia minoră a Crişului, la fel ca secarea fântânilor, o problemă pe care sătenii din Tărcaia au semnalat-o încă din 2014, fără ca vreuna dintre autorităţile de mediu ori Administraţia Bazinală Crişuri să fi luat vreo măsură.

„Practic, săpăturile au afectat pânza freatică, diminuând resursele de apă disponibile”, spune Togor, atrăgând atenţia că, în timp, acest lucru ar putea avea impact şi asupra suprafețelor agricole din lungul râului. „Eu ştiu că această activitate (exploatarea de balast şi nisip, n.r.) e necesară oamenilor, industriei construcţiilor, dar una e să o faci legal, alta să calci în picioare un râu”, mai declară Andrei Togor.

Hop şi ABA Crişuri

Cert este neregulile descoperite de BIHOREANUL, dovedite cu fotografiile şi înregistrările video realizate, au fost semnalate lunea trecută şi reprezentanţilor ABA Crişuri. Deşi au Serviciu de Gospodărire a Apelor în Beiuş, până acum niciunul dintre inspectori nu a sesizat „problemele atât de mari”, după cum susţine directorul tehnic al ABA Crişuri, Ioan Oprean, care i-a chemat la întrevederea cu reporterul şi pe cei doi inspectori în gospodărirea apelor, trimişi să facă ultimul control în zona Tărcaia.

„Am fost în zona unde au fost găsite acele utilaje (utilajele găsite în apă de comisarii Gărzii de Mediu, pe 19 iunie, n.r.), dar nu am verificat în alte locuri”, a dat din umeri Vasile Zbârcea, unul dintre inspectori, recunoscând, implicit, că nu a făcut un control temeinic în zonă. "Colegii noştri nu au parcurs zona pe care ne-aţi expus-o. Au fost pe o distanţă de 1-2 km, în sus şi în jos, dar nu au mers mai departe", a intervenit apoi Oprean, susţinând că situaţia prezentată de reporter "este o chestie nouă", despre care nu au avut cunoştinţă.

"Noi am vorbit şi cu şeful nostru de formaţie din zonă, i-am cerut să urmărească ce se întâmplă. Până acum, n-am primit sesizare de la ei cu această situaţie. De fapt nu ştiu să fi primit vreodată, deşi se pare că lucrurile nu se desfăşoară normal acolo şi arată că este o chestie nu organizată, ci foarte organizată", a mai spus directorul, referindu-se la furturile de balast din râu.

Altfel spus, de-a lungul anilor, slujbaşii ABA Crişuri de la formaţia din Beiuş au închis ochii la toate la ilegalităţile comise în zona Tărcaia unde niciun utilaj nu a fost prins în flagrant furând pietriş din râu, deşi aceste practici sunt la ordinea zilei şi de notorietate. Mai mult, inspectorii nici nu se înghesuie să-i amendeze pe cei care încalcă legea motivând că se tem de... dosare penale. "Avem un coleg care a ajuns cercetat penal pentru o amendă pe care a dat-o pe bune", spune directorul.

Cert este că, după vizionarea imaginilor, reprezentanţii instituţiei au admis că „în zonă există suspiciunea că se exploatează ilegal balast”, aşa că şi-au achiziţionat o dronă pe care să o poată folosi ca să dibuiască eventualele exploatări ilegale. Aşa reiese dintr-un comunicat transmis, luni, de Biroul de presă al instituţiei în care se anunţă că s-a făcut o şedinţă pe marginea situaţiei, că echipele de control vor patrula nu doar în timpul programului de lucru, cum se întâmpla până acum, ci şi la sfârşit de săptămână.

Se confiscă utilajele!

Potrivit comunicatului, luni, conducerea ABA Crișuri a convocat o ședință operativă la care au participat atât inspectorii instituției, cât și șefii celor șase Sisteme Hidrotehnice - Crișul Negru, Canal-Colector, Crișul Repede, Crișul Alb, Barcău și Ier - și la care „s-a analizat în mod special situația exploatării agregatelor minerale din bazinele hidrografice Crișul Negru și Crișul Pietros”.

„Întrucât în zonă există suspiciunea că se exploatează ilegal balast, conducerea ABA Crișuri a stabilit măsuri concrete menite să stopeze acest fenomen. În consecință, s-au format mai multe echipe de monitorizare pe râul Crișul Negru, amonte de localitatea Tinca și pe tot tronsonul râului Crișul Pietros”, se spune în informare.

Ca urmare, începând cu această săptămână, echipele vor patrula în zonă, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică, și vor folosi un dispozitiv de urmărire de tip dronă pentru a capta imagini de pe arii extinse.

„Pentru că, în aceste acțiuni, personalul aflat în control este expus riscului, directorul Pásztor Sándor a purtat discuții cu d-nul colonel Ioan Bogdan, inspector-șef al Inspectoratului de Jandarmi Bihor, ca, în cel mai scurt timp posibil, echipele de control să fie însoțite de jandarmi”, au transmis reprezentanţii ABA Crişuri, precizând totodată că „în cazul în care se vor constata activități ilegale de exploatare a agregatelor minerale, pe lângă aplicarea amenzilor, echipele de control vor confisca utilajele și autobasculantele”. Mai productiv ar fi fost, totuşi, ca în acest caz, bravii apărători ai apelor să tacă şi să facă...