Mărturii importante ale trecutului Ţării Crişurilor au fost dezgropate, restaurate şi expuse publicului larg, în cadrul unei noi expoziţii temporare. Organizată de Muzeul Ţării Crişurilor împreună cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor şi Consiliul Judeţean Bihor, aceasta aduce în atenţia pasionaţilor de arheologie şi celor interesaţi de istoria locală artefacte din Oradea şi mai multe localităţi bihorene.
Vernisajul de vineri după-amiază a atras zeci de persoane, evenimentul fiind inclus în mai largul şir de activităţi ale Zilelor europene ale patrimoniului. Acţiune anuală, începută din iniţiativa Consiliului Europei în 1985, aceasta are ca obiectiv sensibilizarea cetăţenilor cu privire la bogăţia şi diversitatea culturală existente pe continent şi se desfăşoară în perioada august-octombrie.
În deschidere, directorul interimar al Muzeului Ţării Crişurilor, istoricul Gabriel Moisa, a arătat instituţia are ca obiectiv organizarea anuală a unor expoziţii precum cea prezentată acum, cu diferite tematici, având în vedere că anual se fac descoperiri arheologice consistente. Directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor, Adriana Ruge, a amintit, de asemenea, că accesibilitatea pentru public a patrimoniului este nota cheie a unui astfel de eveniment.
Iniţiativa organizării expoziţiei a început în timpul directoratului lui Aurel Chiriac. Prezent la vernisaj, acesta punctat că ea are la bază respectul faţă de activitatea arheologilor. Aceştia "au muncit mult în ultimii trei ani, atât pentru mutarea patrimoniului muzeului, cât şi în teren, existând foarte multe cereri pentru lucrări de descărcare arheologică". De amintit faptul că unele dintre obiectele expuse provind din cercetări efectuate în urma unor descoperiri ale detectoriştilor particulari, menţionaţi în dreptul pieselor.
Expoziţia a fost prezentată de arheologul Gruia Fazecaş. Piesele provin din situri descoperite şi cercetate în 28 de localităţi bihorene, între ele Oradea (zona Cetăţii şi a Catedralei), Cuieşd, Vadu Crişului, Uileacu de Criş, Gălăşeni, Bălnaca, Aştileu, Călăţea. "În special, ele au fost găsite în culoarul Vad – Borod şi în Depresiunea Beiuşului, provenind de la sfârşitul mileniului al patrulea înainte de Hristos şi până în secolul XVIII", a arătat acesta.
În vitrinele special amenajate, vizitatorii vor putea vedea instrumente casnice, ace de cusut, diferite ustensile, piese de îmbrăcăminte, nasturi şi ace pentru veşminte, podoabe reflectând statutul social al purtătorului. Sunt expuse şi câteva tezaure monetare, precum cel de secol XIII descoperit la Almaşu Mic, alcătuit din 122 de monede, inele sigilare şi cercei globulari. Inedite sunt câteva "grenade" otomane, practic vase de lut care se umpleau cu praf de puşcă şi erau aruncate în direcţia inamicului.
Expoziţia "Descoperiri arheologice recente din Ţara Crişurilor" va putea fi vizitată în sediul principal al Muzeului Ţării Crişurilor timp de o lună, până în 17 octombrie, de marţi până duminică, între orele 10:00 – 18:00.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.