Un control inopinat, iniţiat joi de comisarii Gărzii de Mediu Bihor pe Crişul Negru, a scos la iveală o situaţie halucinantă, râul fiind betonat pe mai multe porţiuni. În plus, firmele de exploatare a agregatelor minerale au făcut o serie de săpături haotice atât în albia Crişului, cât şi pe mal, unde zac abandonate zeci de anvelope uzate de diverse mărimi.
Beton descoperit de un sătean
Controlul a fost realizat ca urmare a unei sesizări făcute la începutul acestei săptămâni de un localnic din Tărcaia, care, după ce nivelul apei a scăzut din cauza secetei, a descoperit o bucată uriaşă de beton în albia râului, între localităţile Tărcaia şi Totoreni.
La faţa locului au descins joi, alături de comisarii de Mediu, şi inspectorii Administraţiei Bazinale de Apă "Crişuri", echipajul de control solicitând şi prezenţa primarului localităţii, Aurel Ille.
Întrebat de râul "betonat", edilul comunei a pretins că a fost... o lucrare menită să prevină inundaţiile.
"Primarul comunei a spus că lucrarea a fost făcută cu ocazia unei regularizări care a avut loc prin anii 2002 – 2003. Analizăm actele, iar în cazul în care nu e lucrare autorizată - şi părerea mea e că nu este - execuţia unei astfel de lucrări constituie infracţiune", a declarat pentru BIHOREANUL şeful Gărzii de Mediu, Sever Şerbănescu.
Încă una
Echipajul de control a parcurs aproximativ 10 kilometri pe cursul apei, descoperind săpături haotice, dar şi zeci de anvelope uzate de diverse mărimi aruncate în albia Crişului şi în perimetrele exploatate.
Tot în timpul descinderii, în zonă s-a descoperit încă o porţiune betonată, chiar recent, unde râul a fost din nou deviat, dar şi două autospeciale care transportau balast extras din albia minoră a Crişului Negru la circa 600 metri amonte de podul Cătanelor.
De altfel, pe malul drept al Crişului Negru a fost găsit şi excavatorul care probabil a încărcat balastul, însă fără deservant, care a dispărut la apariţia echipelor de control.
Cercetările în caz sunt în derulare, spune şeful Gărzii de Mediu, iar cel puţin pentru platformele betonate controlul se va lăsa cu dosare penale. "Cele două platforme betonate se găsesc în albia minoră a Crişului Negru şi există suspiciunea că executarea lor s-a făcut fără acte de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului şi gospodăririi apelor", a declarat Şerbănescu, arătând că lipsa actelor de reglementare constituie infracţiune, potrivit Legii Apelor.
"Garda de Mediu Bihor va înainta Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş o sesizare penală pentru tragerea la răspundere a vinovaţilor", a mai spus şeful GNM Bihor.
Ţara lui Ille
Una dintre platformele betonate descoperite că "taie" Crişul Negru în apropierea podului dintre Tărcaia şi Totoreni face legătura între staţia de sortare şi staţia de asfalt aparţinând deja celebrei balastiere din Tărcaia, Ile Viorel Construct, al cărei patron, Viorel Ile, este anchetat deja penal încă din 2016 pentru exploatări ilegale care au provocat un adevărat dezastru ecologic pe Crişul Negru.
Angajaţii balastierei au continuat, însă, să încalce legea, fiind prinşi luna trecută de către comisarii de Mediu, în timp ce săpau la doar câţiva metri de un pod, tot în comuna Tărcaia. "Am făcut decolmatări lângă pod, unde s-au adunat resturi în urma viiturii, nu s-a extras nimic", a pretins, ulterior, patronul firmei, într-o discuţie cu reporterul BIHOREANULUI, susţinând că are documente în acest sens de la Primăria Tărcaia. Numai că, după cum au comunicat reprezentanţii ABA Crişuri, aceste lucrări se fac numai cu acte de reglementare din partea lor, iar acestea nu există. Din acest motiv, de altfel, afaceristul s-a ales cu un nou dosar penal.
Pe de altă parte, recent BIHOREANUL a dezvăluit că atât primarul Aurel Ille, cât şi afaceristul Viorel Ile şi-au construit adevărate conace pe vârful Măgura al masivului Codru Moma, sit natural protejat de interes naţional, unde construcţiile sunt permise doar cu aprobări speciale din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi a celei pentru Arii Naturale Protejate. În urma dezvăluirilor, comisarii Gărzii de Mediu Bihor, inspectorii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) şi ai celei pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) au sesizat Parchetul Beiuş, solicitând tragerea la răspundere penală a vinovaţilor.
Comisarii de mediu au descoperit că malurile Crișului Negru arată ca după bombardament în zona Finiș, de la Podul Cătanelor, spre Ioaniș, unde în prezent se fac exploatări de pietriș și nisip. Vezi mai jos cum arată!
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.