Debut „pixelat”: IT-iștii nu se înghesuie la „bursele” de 5.000 euro oferite de Primăria Oradea

Nu se mai îndoieşte nimeni că viitorul va fi „smart”, astfel că firmele care vor oferi soluţii eficiente de digitalizare vor fi tot mai căutate. Implicit, vor avea nevoie de angajaţi, pe care, ca să nu-i piardă, vor fi nevoite să-i plătească bine.

În această logică, Primăria şi-a propus să atragă în oraş cât mai mulţi IT-işti şi le oferă bani celor care vor să deschidă afaceri care pot contribui la „inteligenţa” Oradiei. Deşi suma oferită nu era deloc mică, IT-iştii, însă, nu s-au înghesuit.

Trei direcţii

În toamna anului 2018, Consiliul Local a aprobat un program menit să stimuleze dezvoltarea sectorului IT în Oradea, în trei etape: oferirea de burse pentru elevii şi studenţii care studiază la aceste specializări, reducerea la jumătate a impozitului pe clădiri pentru firmele IT din oraş şi lansarea unui fond de investiţii pentru companiile noi.

Până acum, doar prima axă a programului a fost aplicată, şi aceasta modest. Anul trecut, doar 25 de elevi şi-au asumat că vor studia Informatica în Oradea şi au primit burse, iar din partea studenţilor, care puteau primi bani de cămin şi mâncare, au fost depuse 17 solicitări, dar ulterior pandemia i-a trimis pe toţi acasă, ca să înveţe online.

În noiembrie 2020, Primăria, prin Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea şi câteva firme locale cu activitate în IT, precum Mobiversal, Smartware și Helion, au înfiinţat asociaţia „Make IT in Oradea” (denumire cu dublu sens, „Fă IT în Oradea” şi „Reuşeşte în Oradea”), menită să gestioneze fondul de investiţii, cu un buget anual mai mult decât generos: 300.000 euro.

Din acești bani, asociaţia şi-a propus să finanţeze cu câte 5.000 de euro idei inovatoare pe tematica „Oradea smart”, organizând cinci preselecţii online la care IT-iştii au avut ocazia să-şi prezinte și susțină ideile de afaceri în faţa unui juriu format din angajaţi ai firmelor partenere ale asociaţiei.

Aplicaţii de tot felul

Ideile prezentate au fost diverse, de la aplicaţii pentru turism şi banking până la un software pentru irigarea automată a spaţiilor verzi, aplicaţii pentru oferta de locuinţe disponibile spre închiriere, pentru recrutarea de angajaţi sau pentru a angaja un şofer care să-ţi ducă maşina la spălat.

În total, 34 de IT-işti, individual sau, după caz, pe echipe, şi-au lăudat proiectele, iar juriul a selectat 22 dintre ei. Printre altele, au trecut de preselecţii: o aplicaţie cu trasee de ciclism prin Oradea, un program de acces în clădiri în funcţie de recunoaşterea facială, un altul care oferă contra cost diete personalizate şi indicaţii de sport, altul care reuneşte ofertele profesorilor dispuşi să dea meditaţii private și un sistem de senzori inteligenţi care să culeagă diverse date din oraş.

„Un pic mai mult”

Timp de o lună, toţi IT-iştii selectaţi - liceeni, studenţi, dar şi adulţi cu job-uri ori chiar cu alte afaceri - trebuie să-şi dezvolte ideile. „Ne dorim ca până la mijlocul lunii aprilie fiecare să aibă mai mult decât o idee de proiect, indiferent că vorbim de un prototip, schiţe, o analiză de piaţă. Peste o lună vom selecta proiectele care intră în perioada de incubare şi care vor primi un premiu de câte 5.000 de euro. Poate vor fi toate sau poate niciunul, depinde de cum evoluează”, spune David Achim (foto), directorul „Make IT in Oradea”.

În perioada de „incubare”, care va dura maximum 6 luni, IT-iştii îşi vor transforma ideea în afacere, ajutaţi de specialiştii firmelor partenere. Apoi, dacă afacerea lor va prinde la public, vor putea accesa noi finanţări, fără a exista deocamdată o schemă stabilită pentru asta.

La mai mare

Chiar şi presupunând că toţi IT-iştii vor evolua promiţător şi vor ajunge la „incubare”, asociaţia abia îşi va consuma o treime din bugetul alocat programului, semn că aşteptările erau mult mai mari. Totodată, plusvaloarea adusă de aceste afaceri va fi de mică anvergură, dat fiind că multe proiecte sunt menite să creeze aplicaţii similare unora deja existente pe piaţă și prea puţine vizează „upgradarea” serviciilor publice din Oradea, care au mare nevoie să fie digitalizate.

„Tuturor ne plac numerele cât mai mari, și mie mi-ar fi plăcut să avem mult mai multe idei înscrise. Până la urmă, acesta e nivelul de la care pornim, acesta este ecosistemul din Oradea. Ne aşteptam la idei puţine şi mai slabe în primul an”, spune Achim, convins că la ediţiile următoare competiția va fi mai mare. Întrebat dacă nu cumva o insuficientă promovare a dus la acest rezultat, directorul spune că proiectul a fost promovat cum trebuie, pe reţelele de socializare şi în grupurile de IT-işti, dar şi la facultăţile de profil din Oradea.

Membru al juriului, city-managerul Mihai Jurca (foto) crede şi el că fondul de finanţare va avea mai mult succes pe viitor. „E un început bun, acest gen de programe evoluează în timp”, zice Jurca. Altfel spus, suntem la varianta 1.0 şi urmează un upgrade...