De la gunoaie, la deșeuri

Pentru unii, începutul anului înseamnă şi o nouă speranţă: de mai bine, de mai mulţi bani, de a începe o cură de slăbire, de a ne lăsa de fumat... Ce mai, e ocazie bună de a ne trasa, fie şi doar mintal, nişte obiective. Pentru noi, la RER, începutul anului 2023 e la fel. Ne propunem să facem mai mult, mai bine, mai curat. Pentru toţi.

Eu sunt Laura, de la "gunoaie". Aşa glumesc cu colegii şi cu prietenii. Şi nu mă deranjează gluma, cât timp îmi aduce aminte care e menirea mea profesională zilele acestea. În 2023, când avem informaţiile la vârful degetelor pe telefoane de mii de euro, ne gândim la tot ceea ce aruncăm în casă drept "gunoi". Gunoi înseamnă "resturi murdare sau inutile care se aruncă". Simt că trebuie şi pot să îi fac pe mulţi să înţeleagă că, în realitate, prea puţin din ceea ce aruncăm este gunoi. 

Ceea ce aruncăm noi reprezintă deşeuri, de cele mai multe ori, de ambalaje. Adică materie primă pentru industria care prelucrează sticlă, plastic, hârtie şi metal. Suntem o primă "rotiţă" în mecanismul economiei circulare. De ce circulară? Pentru că într-un fel sau altul se întoarce la noi.

Dacă aruncăm deşeurile în sacii sau pubelele potrivite se întorc la noi sub formă de noi produse. Dacă le aruncăm pe jos, efectele se întorc sub forma unui mediu nociv, greu de suportat şi foarte greu de curăţat - de exemplu, plasticul din apă. 

Fetiţa mea de nici 3 ani m-a întrebat, când a ridicat de pe jos o bucată de plastic, într-un parc din Oradea: "A aruncat cineva pe jos? Arunc eu la coş". Mi-a fost ruşine să îi spun că, adulţi fiind, aruncăm intenţionat lucrurile pe jos sau unde nu trebuie, pur şi simplu pentru că putem. 

Speranţa mea şi a RER Vest în 2023? Să vedem o îmbunătăţire a atitudinii faţă de deşeuri şi, implicit, faţă de mediu. Pentru că, vrem sau nu, ceea ce facem azi are consecinţe pe termen lung. Dacă nu pentru noi, pentru copiii noştri. Să nu ne fie ruşine! Să le putem spune că am încercat.

Laura Dărăban - Breb
Specialist comunicare RER Vest