Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului a fost marcată, luni seara, la Sinagoga Aachvas Rhein din Oradea prin vernisajul unei expoziții de fotografie care reprezintă viața comunității evreiești, prin instantanee realizate de fotojurnalistul american Daniel Owen.
Pe simeze sunt expuse 29 de imagini realizate de Owen în oraşul de pe Crişul Repede, în perioada 2013-2015, dintr-un total de aproape 300 de fotografii adunate în proiectul „Evreii din Oradea”.
Evenimentul a atras aproape 100 de participanţi, printre care mai mulți membri ai comunităţii evreieşti din localitate, veniţi să-şi amintească şi să comemoreze victimele Holocaustului.
Fotografiile vor fi donate
Printre vorbitorii din cadrul evenimentului care a avut loc în sinagoga de pe strada Primăriei, transformată în muzeu şi aflată în administrarea Oradea Heritage, a fost Alexandru Chira, directorul Fundației de Protejare a Monumentelor Istorice din Județul Bihor. El a vorbit despre importanţa păstrării vie a istoriei, astfel încât atrocităţi precum cele petrecute în anii Holocaustului să nu mai fie posibil de repetat.
"Data de 27 ianuarie a fost stabilită, prin rezoluţia Adunării Generale a ONU din anul 2005, ca dată pentru comemorarea victimelor Holocaustului. Această dată nu a fost aleasă întâmplător, deoarece în urmă cu 80 de ani, în 27 ianuarie 1945, trupele sovietice eliberau lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, aflat pe teritoriul Poloniei. Pentru fiecare dintre noi, aceste comemorări, aceste reamintiri ar trebui să fie zilnice, să nu uităm în niciun moment ororile trecutului, cu atât mai mult în contextul actual, în care manifestările antisemite au crescut la nivel mondial”, a menţionat Chira.
El a amintit că au fost 30.288 de locuitori din comitatul Bihor duşi cu trenurile din Oradea în lagărele de exterminare. „Din datele existente, se estimează că s-au întors în jur de 6.500", a spus Chira.
Ulterior, el a anunţat că, drept parte a eforturilor de educare şi conştientizare, la finalul expoziţiei, toate fotografiile vor fi donate Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor, pentru a ajunge în şcolile şi liceele din judeţ, stimulând astfel interesul tinerilor faţă de istoria evreilor.
Transmit emoţie
La rândul său, Raluca Ierina, iniţiatoarea expoziţiei, a explicat cum a descoperit întâmplător proiectul lui Daniel Owen şi cum a înţeles imediat că fotografiile sale reprezintă mult mai mult decât simple imagini.
"Ideea de a avea această expoziţie a pornit de la un bilet pe care l-am găsit în sertar, într-o zi în care am venit la serviciu, aici la sinagogă, pe care era scris doar atât: «Daniel Owen Photography - The Jews of Oradea». Bănuiesc că biletul a fost scris de un coleg al meu şi, după cum mi-am dat seama, Daniel, după ce a realizat acest proiect fotografic în Oradea, a revenit la ceva timp, când sinagoga aceasta era deja reabilitată (când făcuse el unele dintre fotografii, sinagoga era în stare de abandon), a vorbit cu colegul meu şi i-a dat aceste informaţii. M-am uitat să văd despre ce este vorba, am intrat pe site-ul lui şi, văzând fotografiile, mi-am dat seama că este un proiect care ar merita şi am fi onoraţi să îl găzduim aici în sinagogă. Fotografiile lui au capacitatea de a transmite emoţie şi asta cred că este mult, mai ales în ziua de astăzi. Cred că v-aţi convins şi dumneavoastră văzându-le", a spus ea.
Ochii acelui bătrân
Un alt moment important al serii l-a avut în centrul atenţiei pe Paul Spitzer (foto dreapta), secretarul comunităţii evreieşti, care a subliniat faptul că relaţia lui Daniel Owen cu membrii comunităţii din Oradea este veche.
"Pe domnul Owen îl cunoaştem de acum 10 ani, dânsul a mai fost la noi în comunitate, s-a întâlnit cu oameni – nu ştiam cine este atunci – venea cu noi împreună la rugăciune. Iată că acum s-a întors pentru a relata despre comunitate. Salutăm prezenţa lui Owen, munca lui, sensibilitatea pe care a adus-o prin aceste fotografii. Dacă vă uitaţi prin ochii acelui bătrân de acolo, supravieţuitor, dincolo de amărăciune trebuie să îi vedeţi toată viaţa", a spus Spitzer, indicând portretul supravieţuitorului Holocaustului Zoltan Bӧhm, fotografiat de Owen în 2015 (foto jos).
Din SUA la Oradea
La eveniment a fost prezent şi Daniel Owen, care a împărtăşit în detaliu modul în care a ajuns să descopere şi să fotografieze comunitatea evreiască locală. El a vorbit despre motivaţia din spatele proiectului şi despre faptul că a pornit acest proiect alături de soţia lui care locuia în Oradea când s-au cunsocut.
"Îmi pare rău, nu ştiu româneşte foarte bine", a spus în limba română fotojurnalistul originar din Ohio, după care a continuat în engleză: "Când am venit aici la Oradea din America să o vizitez pe viitoarea mea soţie, lucram la un proiect diferit despre ţigani, iar când scriam la proiect erau mulţi care mă întrebau de ce mă ocup de această temă, de ţigani. Era un subiect controversat şi mi s-a părut, ca un vizitator, că oamenii ar prefera să nu mă ocup de asta cu toate că treaba mea este să fiu jurnalist. Într-o zi am făcut o pauză de la acest proiect şi mă plimbam cu soţia mea de-a lungul podului de lângă Primărie şi am văzut această enormă sinagogă care arăta abandonată şi am întrebat-o pe soţia mea care este povestea acestei sinagogi - şi mai târziu am aflat că a găzduit o mie de persoane şi că era a treia cea mai mare din Europa. Eram şocat că soţia mea nu ştia nimic despre această sinagogă, chiar şi ea era şocată că nu ştia. Atunci am decis că vom investiga subiectul şi am aflat că în Oradea nu este singura sinagogă. Pe vremuri era un oraş plin de evrei, de sinagogi şi rugăciuni", a detaliat Owen.
Astfel, în perioada 2013-2015 el realizat mai multe interviuri cu membrii comunităţii evreieşti din oraş, discuţii cu supravieţuitori ai Holocaustului, a strâns peste 300 de fotografii, atât portrete ale celor cu care a stat de vorbă, cât şi imagini care ilustrează viaţa religioasă, comunitară şi patrimoniul evreiesc, îndeosebi sinagogile şi cimitirele.
Fotografii în New York TImes
Proiectul a continuat până în prezent, mai cu seamă că Owen locuiește acum în Oradea alături de soția lui. În luna ianuarie a acestui an el a realizat mai multe fotografii cu Felix Koppelmann, preşedintele Comunităţii Evreilor din Oradea, dar pe care nu le-a expus pentru că nu mai avea timp să printeze imaginile.
"Este un testament al profunzimii urii umane. Deci ce pot spune acum? Dacă nu ne dăm seama de greşelile pe care le-am comis în trecut, se va întâmpla din nou. Cu toate că, desigur, spunem că nu vrem să uităm, dar dacă nu ne confruntăm cu istoria noastră proprie, atunci riscăm să se repete ce s-a întâmplat", a completat Daniel Owen.
La finalul evenimentului, soţia lui Owen, pianista Teodora Tonea Owen (foto), a emoţionat publicul cu o scurtă interpretare la pian, oferind o notă suplimentară de solemnitate.
Expoziţia va rămâne deschisă publicului până la sfârşitul lunii februarie, oferind orădenilor şi tuturor celor interesaţi ocazia să descopere o parte importantă din comunitatea evreiască orădeană.
Daniel Owen este un fotojurnalist premiat, cu aproape două decenii de experienţă, ale cărui lucrări au fost publicate în reviste prestigioase precum New York Times şi Washington Post. Specializat în documentarea subculturilor, a practicilor tradiţionale şi a religiei, deţine studii în fotojurnalism şi comunicare vizuală la Universitatea Ohio. A fost director de fotografie la Laboratorul Naţional Los Alamos şi a predat la aceeaşi universitate, fiind recunoscut de organizaţii precum National Press Photographer’s Association.
Imagini din proiectul Evreii din Oradea, însoțite și de descrierea fotografiilor sunt disponibile online, pe site-ul lui Daniel Owen.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.