.jpg)
Evaziunea fiscală şi spălarea de bani au devenit sporturi de masă. O demonstrează şi ancheta demarată în toamna anului trecut de Serviciul de Investigare a Fraudelor (SIF), care a scos la iveală că peste 300 de firme şi-au dedus ilegal impozitele datorate statului uzând de şmecherii financiare puse la cale de o filieră coordonată de un bătrân escroc orădean, Dumitru Avram, care a şi murit în timpul anchetei.
BIHOREANUL a aflat că din prejudiciul total, calculat la 12 milioane euro, anchetatorii au reuşit să recupereze deja aproape 4 milioane. Căci, după ce s-au trezit cu bunurile sub sechestru şi cu dosare penale întocmite pe numele lor, patronii prinşi cu falsurile în contabilitate s-au grăbit să-şi achite datoriile fiscale. Sperând să scape cu obrazul - şi mai ales cu cazierul - curat...
Filieră sub lupă
Reţeaua coordonată de Avram era formată din 9 persoane, administratori la nu mai puţin de 40 de firme de tip fantomă, care şi-au început "afacerile" în 2011. Aceştia au emis facturi pentru livrări fictive de produse sau servicii de peste 50 milioane euro, către beneficiari care urmăreau pe de o parte să-şi diminueze datoriile fiscale, iar pe de alta să poată retrage din conturile societăţilor proprii, sub o aparenţă de legalitate, sume importante de bani.
Facturile erau înregistrate în contabilitate, iar "datoria" se plătea prin transfer bancar. Banii erau retraşi însă imediat, de la ghişeele bancare sau direct de la ATM-uri, de către membrii grupării, care îşi opreau comisionul de 5-10%, iar suma rămasă o returnau beneficiarilor.
Şeful SIF Bihor, Florian Sîrca (foto), spune că în decurs de câteva luni tranzacţiile cu facturi au explodat, gruparea reuşind să-şi atragă clientelă nu doar din judeţ, ci din întreaga ţară. "Astfel de practici afectează grav nu doar bugetul de stat, ci şi partenerii firmelor implicate în caruselul financiar, deoarece acestea nu îşi mai pot recupera datoriile reale. Au fost administratori care au retras banii din conturile societăţilor proprii, după care au cerut intrarea în insolvenţă pentru a nu plăti datoriile către alte firme", explică şeful SIF.
Pentru a-i dovedi pe evazionişti, poliţiştii le-au urmărit activitatea luni de zile, au supravegheat conturile bancare ale firmelor implicate şi au organizat chiar şi o acţiune de prindere în flagrant, reuşind să surprindă momentul în care membrii grupării ridicau 210.000 lei de la bancă ca să îi predea beneficiarilor. Întreaga sumă a fost confiscată.
La plată
Poliţiştii nu s-au oprit însă la "comercianţii" de facturi, care erau doar o verigă în lanţul evazionist, ci au aprofundat ancheta, mergând şi peste beneficiarii facturilor. Au descoperit deja 300 de societăţi, majoritatea din Bihor, pe numele cărora au deschis, rând pe rând, dosare penale. "Până în prezent, în 125 de cazuri s-au făcut şi verificările de către inspectorii Finanţelor Publice, pentru a stabili exact prejudiciul cauzat", spune prim-procurorul Parchetului Bihor, Vasile Popa (foto), cel care supraveghează ancheta SIF.
Potrivit acestuia, demersul a dus până acum la recuperarea a 4 milioane euro din totalul de 12 milioane euro stabilit ca pagubă. O parte, mulţumită faptului că anchetatorii au instituit din timp măsuri asiguratorii pe bunurile firmelor evazioniste (maşini, case, sedii de firme, utilaje, hale industriale), înainte ca administratorii să apuce să le înstrăineze. O alta, prin plăţile voluntare făcute de patronii care, după ce s-au trezit cu dosare penale, s-au grăbit să-şi achite datoriile fiscale.
Plăteşti, scapi
Graba afaceriştilor este de înţeles. Potrivit Legii 251/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, persoanele puse sub învinuire şi care repară prejudiciul cauzat beneficiază de unele facilităţi. De pildă, cei cu o pagubă de până la 50.000 euro pot scăpa cu o sancţiune administrativă, motiv pentru care mulţi beneficiari de facturi au cerut răgaz anchetatorilor ca să poată plăti datoriile, scăpând astfel şi de răspunderea penală.
Deşi poliţiştii le-au dat de lucru, reprezentanţii Finanţelor Publice se declară mulţumiţi că au reuşit să oprească din timp păguboasa afacere. "Noi avem 20.000 de firme active în evidenţă, pe care trebuie să le urmărim. Astfel de cazuri necesită investigaţii laborioase. Înainte era mai simplu, căci agenţii economici implicaţi în scheme frauduloase aveau vânzări de milioane şi nu aveau achiziţii. Acum se aprovizionează, la rândul lor, pentru a nu atrage atenţia, şi e nevoie de verificări încrucişate ca să le dovedeşti", explică şeful DGFP Bihor, Ioan Mihaiu (foto), motivul pentru care inspectorii fiscali nu reuşesc să se războiască singuri cu evazioniştii. "Eu mă bucur că sunt şi alte instituţii care ne ajută". Şi, mai ales, cu folos.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.