Dacă Guvernul nu e în stare... Clujul cere Comisiei Europene să construiască singur spitalul regional

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a transmis Comisiei Europene, dar şi Autorităţii de Management din Ministerul Dezvoltării o adresă oficială prin care solicită preluarea de către forul administrativ judeţean a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgenţă de la Cluj. El ar urma să fie ridicat la Floreşti, la ieşirea dinspre Cluj spre Oradea.

"Consider că expertiza necesară derulării unui proiect de o asemenea anvergură precum şi capacitatea noastră financiară şi instituţională au fost deja dovedite de fondurile europene în valoare de circa 190 milioane de euro pe care le-am accesat în actuala perioadă de programare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, educaţionale şi de sănătate", a declarat Tişe, potrivit unui comunicat de presă al CJ..

Potrivit solicitării adresate comisarului european Corina Creţu şi conducerii Autorităţii de Management pentru POR din cadrul MDRAP, preşedintele CJ Cluj solicită acestor instituţii să agreeze şi să propună modificarea Programului Operaţional în sensul înlocuirii Ministerului Sănătăţii, ca şi aplicant eligibil, cu unităţile administrativ-teritoriale, respectiv judeţele pe raza cărora s-a decis amplasarea spitalelor regionale, în calitate de proprietari ai amplasamentelor propuse.

”O asemenea modificare este necesară întrucât, potrivit POR 2014 - 2020, se prevede în mod expres ca activităţile privind spitalele regionale de urgenţă să aibă ca beneficiar Ministerul Sănătăţii, cel ale cărui demersuri au înregistrat, până în prezent, progrese minime. Realizată în regim de urgenţă, iniţiativa va permite Consiliului Judeţean Cluj să demareze toate procedurile de realizare a acestui proiect prioritar, absorbind fondurile europene alocate în prezenta perioadă de programare”, se spune în comunicat.

În prezent, în judeţul Cluj funcţiile unui spital regional unic sunt îndeplinite de cinci spitale, cu o structură de 45 de clădiri separate şi care au, în total, 3.100 de paturi. În plus, în ultimii 2 ani, adresabilitatea serviciilor de urgenţă a crescut la nivelul judeţului de cel puţin 3 ori datorită pacienţilor care provin din judeţele limitrofe, inclusiv Bihor.

Primarul orădean Ilie Bolojan a critica recent decizia Guvernului Dăncilă de a amâna după anul 2021 programul de construire a celor 8 spitale regionale de urgenţă pe care PSD, împreună cu un spital republican în Capitală, le-a promis în campania electorală din 2016 şi pentru care România are asigurate din partea Uniunii Europene o parte din fondurile necesare, mai exact 150 milioane euro dintr-un total de circa 600 milioane euro cu care ar putea fi ridicate primele trei, la Cluj, Timişoara şi Iaşi.

"Având în vedere proximitatea cu oraşul Cluj Napoca, spitalul regional de urgenţă ne-ar influenţa direct. Oricâte îmbunătăţiri am aduce sistemului spitalicesc din Oradea, niciodată nu vom putea avea condiţii care să ne asigure nivelul de excelenţă în toate specializările medicale. Noi colaborăm cu spitalele de specialitate din Cluj şi Timişoara, astfel încât în zonele unde nu avem acoperire - de exemplu chirurgie oncologică, neurochirurgie, cardiologie intervenţională - le trimitem cazurile de mare complexitate", a explicat Bolojan, miercuri, într-o conferinţă de presă la sediul PNL.

Primarul a arătat că spitalul regional de urgenţă din Cluj, cu o capacitate de 800 de paturi, ar fi trebuit construit la intrarea în localitatea Floreşti, înainte de intrarea în Cluj dinspre Oradea, iar amânarea construirii lui, la fel ca şi a celorlalte spitale regionale de urgenţă din Timişoara şi din Iaşi, "ar fi o gravă eroare", în condiţiile în care punerea lor în funcţiune ar fi însemnat "vieţi salvate şi din judeţul Bihor".