Cutremurături pe şest: Firma care caută în Bihor zăcăminte de petrol lucrează fără aprobări

De câteva săptămâni, sute de ţărani sunt cu ochii-n patru. Au auzit că în câteva comune au apărut zeci de utilaje care cutremură pământul, aşa că se tem că şi terenurile lor vor fi "stricate" de firmele ce caută, zic ei, gaze de şist.

Compania care a băgat spaima în oameni se numeşte Acoustic Geophysical Services, este din Ungaria şi a fost angajată de sârbii de la NIS Petrol, titluarii dreptului de a extrage gaze şi petrol din perimetrul EX-2 Tria. Treaba AGS e să facă aşa-numitele prospecţiuni seismice, adică să adune date despre zăcăminte, pentru a indica cele mai bune locuri pentru amplasarea sondelor.

BIHOREANUL a aflat că, deşi le-au făcut în văzul lumii, lucrările AGS nu au fost autorizate de instituţiile abilitate, iar multe din primării din perimetrul vizat nici nu vor să audă de prospecţiuni.

Proiect controversat

Titulară a unui acord emis de Agenţia Naţională de Resurse Minerale pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX-2 Tria, firma sârbească NIS Petrol, subsidiară a gigantului rus Gazprom, nu este deloc pe placul bihorenilor. De peste un an se zvoneşte că zona e bogată în gaze de şist, aşa că oamenii cred că exact asta caută NIS în Bihor. Degeaba s-a jurat însuşi managerul companiei, Vadim Smirnov, că aceasta nu deţine şi nici nu este interesată de controversata tehnologie a fracturării hidraulice, că oamenii au ajuns să nu mai creadă nimic după ce au aflat despre riscurile acesteia.

Totuşi, NIS şi-a demarat proiectul, angajând firma maghiară Acoustic Geophysical Services să facă aşa-numitele prospecţiuni seismice tridimensionale. Concret, asta înseamnă că utilaje uriaşe, anume construite, trebuie să străbată terenurile din perimetrul concesionat, ca să identifice cele mai bune locuri unde pot fi amplasate sondele de extracţie a ţiţeiului şi gazelor.

Gură-cască

Când şi unde a început AGS să lucreze nu se ştie cu exactitate. Cert e că în primele zile din octombrie utilajele aduse din Ungaria erau în satul Ţigăneşti de Criş, comuna Brusturi, unde sătenii s-au trezit cu zeci de cabluri întinse pe terenuri şi cu ţăruşi împlântaţi peste tot, din loc în loc. Nemulţumirea lor a fost cu atât mai mare cu cât maşinăriile le-au trecut peste terenuri fără să le ceară acordul. Degeaba au garantat reprezentanţii firmei că vor primi despăgubiri pentru fiecare palmă de pământ afectat, că oamenii s-au pregătit de revoltă.

Drept urmare, ungurii şi-au mutat "tabăra" mai încolo, la Spinuş. Aici, deşi tot nemulţumiţi, sătenii s-au arătat mai moi, mărginindu-se să privească spectacolul desfăşurării utilajelor. "După ce au amplasat senzori pe teren, utilajele coboară un instrument ca o talpă mare pe pământ. Talpa asta provoacă nişte mici cutremure", explică tehnica un localnic care a asistat la spectacolul dat de sculele AGS.

Firma a mai tatonat terenul în comunele Sârbi şi Chişlaz, iar apoi s-a oprit brusc. Asta pentru că doar cele patru primării şi-au dat acordul pentru accesul utilajelor, din totalul celor 15 comune cuprinse în perimetrul EX-2: Oradea, Paleu, Biharia, Cetariu, Sălard, Sârbi, Ciuhoi, Derna, Popeşti, Spinuş, Chişlaz, Tăuteu, Săcuieni, Diosig şi Brusturi.

Fără acte

Chiar dacă a avut avizul celor patru primării, AGS nu avea totuşi dreptul să demareze prospecţiunile. Motivul? Firma maghiară nu a obţinut actele necesare din partea autorităţilor judeţene, mai precis certificatul de urbanism ce trebuia emis de Consiliul Judeţean şi avizul de mediu de la Agenţia pentru Protecţia Mediului. Culmea e că ambele instituţii au notificat AGS că aceste documente sunt absolut necesare pentru a începe lucrările!

Conform legii, firma era obligată să ceară certificat de urbanism de la CJ pentru că lucrările vizează mai mult de două unităţi administrativ-teritoriale. De cerut l-a cerut, dar actul nu a fost emis pentru că, în prealabil, lucrările trebuiau avizate de primării, ceea ce încă nu s-a întâmplat decât în cazul a patru comune. Cu certificatul de urbanism, dar şi cu un memoriu care să descrie şi să explice lucrările ce urmează a fi făcute, AGS ar trebui să se prezinte apoi la Agenţia pentru Protecţia Mediului, pentru a obţine avizul corespunzător, care să clarifice în ce condiţii pot fi ele efectuate. "Până acum, compania nu a depus documentele", spune Loredana Ţîrţ, purtător de cuvânt al APM Bihor.

Lanţul slăbiciunilor

Culmea e că, deşi admit că AGS nu ar fi trebuit să înceapă lucrările, autorităţile nici nu le-au oprit. Garda de Mediu a făcut o inspecţie când utilajele AGS lucrau în Brusturi, dar fără a trage nicio concluzie. "Situaţia cu aceste prospecţiuni este nouă pentru Bihor, aşa că am cerut un punct de vedere de la Bucureşti. În această săptămână urmează să se stabilească la Comisariatul Naţional de ce avize are nevoie firma şi în ce situaţie se află", încearcă să explice comisarul-şef Viorel Ţepele (foto).

Indiferent de decizie, cert e că AGS mai are de adunat aprobări de la numeroase primării, iar majoritatea vor să interzică prospecţiunile. "Noi nu vom da aviz favorabil, pentru că oamenii nici nu vor să audă. Ca să-i dăm aprobare, firma ar trebui să dea garanţii clare că niciodată nu va scoate gaze de şist", spune primarul din Derna, Victor Filip. În ce îi priveşte, edilii UDMR ai comunelor din perimetru au decis să refuze avizul, mai ales că i-au prins pe cei de la AGS cu minciuna. Reprezentanţi ai companiei le-au spus primarilor, pe rând, că alţi omologi de-ai lor ar fi dat avizul, încercând să-i facă să semneze, dar edilii au aflat că, de fapt, niciunul nu dăduse niciun acord. Drept urmare i-au trimis la plimbare...

Afară din Oradea!

Situaţia e şi mai complicată fiindcă priveşte şi Oradea! Deşi până acum nici nu se ştia că şi dealurile reşedinţei de judeţ fac parte din perimetrul denumit EX-2 Tria, întrucât nimeni nu a prezentat niciodată o hartă a acestuia, BIHOREANUL a aflat că şi primarul Ilie Bolojan (foto) le-a spus deja "pas" ungurilor.

"Avizul Primăriei Oradea este nefavorabil, pentru că acest tip de funcţiune este incompatibil cu funcţiunile urbanistice ale municipiului", spune, sec, primarul. În aceste condiţii, pare greu de crezut că AGS va smulge documentele necesare pentru demararea lucrărilor în condiţii legale.

BIHOREANUL a solicitat un punct de vedere despre proiectul din Bihor atât companiei NIS Petrol, cât şi firmei AGS. În timp ce purtătorul de cuvânt al NIS, Oana Nisioi, a arătat că reprezentanţii companiei nu doresc să comenteze, fiind vorba despre o lucrare efectuată de firma maghiară, cei de la AGS au susţinut că trebuie să analizeze împreună cu NIS Petrol care dintre cele două firme trebuie să facă precizări publice. În final, n-a mai făcut-o nimeni. Rămâne de văzut dacă vor da mai multe explicaţii autorităţilor...

Metoda utilizată de AGS pentru identificarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze, şi anume prospecţiunea seismică, presupune stabilirea formei şi adâncimii fiecărui strat al scoarţei pământului, astfel încât să se releve dacă în subsol există sau nu zăcăminte şi, în prima ipoteză, ce dimensiuni au acestea. Într-o primă fază, în pământ se înfing nişte geofoane, aparate electroacustice conectate prin cabluri. Apoi, cu ajutorul unor utilaje sau cu explozibili, sunt generate unde seismice, adică oscilaţii ale scoarţei terestre, similare cu cele din cutremurele ce se produc pe cale naturală.

Pentru aceste "cutremurături", AGS foloseşte utilaje numite vibratoare seismice, care provoacă vibraţii controlate de câteva secunde. Geofoanele înregistrează undele seismice şi transmit datele către o staţie seismică, unde informaţiile sunt prelucrate. Tehnica este folosită atât în ţară, cât şi în străinătate.