Cu ochii pe flotanți: Șmecherii în prag de alegeri, cu peste 10.000 de flotanți înregistrați în Bihor, numai anul acesta

România e țara unde nu doar politicienii sunt traseiști, ci și alegătorii care își schimbă reședința pentru a vota în altă parte decât unde locuiesc. Fenomenul dă semne să se repete și anul acesta în Bihor, unde sute de persoane se mută, aparent inexplicabil, în comune neatractive economic. 

Pentru că „metoda Flotanții” e tot o fraudă, rezidenții temporari putând hotărî soarta comunelor în locul băștinașilor, autoritățile încearcă să combată fenomenul. Pe baza unei analize care demonstrează că febra vizelor de flotant e premeditat electorală, Prefectura Bihor vrea să depisteze alegătorii de ocazie și să-i sancționeze. Deși, culmea, însăși Ordonanța comasării alegerilor locale cu cele europarlamentare încurajează votanții flotanți...

Flotanți vs. băștinași

Cu patru ani în urmă, la alegerile locale din septembrie 2020, în Bihor au existat comune unde flotanții au ajuns chiar și la o cincime din totalul alegătorilor cu domiciliul stabil în respectivele localități, putând hotărî primarii în locul acestora. 

În Copăcel au fost 427 de flotanți (peste 25% dintre cei 1.670 locuitori cu drept de vot), în Sârbi 415 (21% din cei 1.969 alegători localnici), în Gepiu 324 flotanți (18% față de cei 1.670 locuitori cu drept de vot), în Săcădat 326 (16% din totalul celor 1.478 localnici cu drept de vot), iar exemplele pot continua.

Cum astfel de comune nu sunt înfloritoare și nici nu se află în imediata apropiere a unor orașe care să ofere joburi, singura explicație logică a fost preocuparea fie a primarilor în funcții, fie a contracandidaților lor de a-și asigura cât mai mulți alegători, o verificare făcută cu două săptămâni înaintea scrutinului arătând că existența flotanților nu era întâmplătoare. 

În Surduc și Sărand (comuna Copăcel), de pildă, au fost găsiți 11 și, respectiv, 13 flotanți la o singură adresă, deși legea limitează numărul la maximum 10, toți fiind cunoscuți susținători ai candidatului PSD. Mai mult, una dintre gazde era chiar socrul acestuia. 

Rețeta nu era nouă, în unele comune flotanții atârnând mereu balanța în alegerea edililor. În 2012, în Sâmbăta s-au bătut pe voturile celor 1.122 locuitori candidați a patru partide (PSD, PDL, PNL și PPDD), primarul (PSD) fiind ales cu o diferență de 55 de voturi față de următorul clasat, în condițiile în care 63 de alegători fuseseră flotanți. 

Patru ani mai târziu, edilul trecut între timp la ALDE o acuza pe urmașa sa social-democrată, care a câștigat scrutinul, că și-a „adus” 170 de flotanți, adică 14% din locuitorii cu drept de vot. Concluzia? Cine are flotanții își asigură voturi încă înainte de ziua scrutinului. 

Legi cu găuri

Candidații speculează Legea 115/2015 privind alegerile locale, care acum patru ani permitea ca persoanele care își schimbă reședința să voteze unde au vize de flotant dacă le-au obținut cu minimum 45 zile înaintea zilei scrutinului.

Vizele pot fi obținute de persoane care au domiciliul într-o localitate și o proprietate în altă localitate, dar și de persoane „primite în spațiu” de proprietari din aceste localități, Legea 114/1996 a locuinței obligă, însă, ca fiecare locatar să aibă disponibili minimum 18 metri pătrați de spațiu, iar flotanții să locuiască la noile adrese minimum 15 zile dintr-o lună. 

Anul trecut, pentru a limita fenomenul alegătorilor de import, Legea 115 a fost modificată, permițând flotanților să voteze numai dacă obțin vizele cu cel puțin 6 luni înainte de scrutin și sunt înscriși în lista de alegători a localității de reședință cu minimum 45 zile înainte de vot.

Anul acesta, însă, prin OUG 21/2024 privind comasarea alegerilor locale cu europarlamentarele, guvernanții au relaxat condițiile, încurajând, practic, votul flotanților, care pot alege primarii și dacă obțin vizele cu doar 2 luni înainte: „Prin derogare de la prevederile art. 18, al. 4 din Legea 115/2015, la alegerea autorităților administrației publice locale din 9 iunie 2024, cetățenii care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală cu mai puțin de 60 de zile înaintea scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului (n.r. - sectorul din București) în care își are domiciliul”.

Demers preventiv 

Fără să fi bănuit că Guvernul va adopta în martie OUG 21/2024, ci invocând forma modificată anul trecut a Legii 115/2015, la mijlocul lunii ianuarie prefectul Dumitru Țiplea (foto) anunța un demers menit să prevină reapariția flotanților electorali, cerând unei instituții puțin cunoscute, dar singura care are astfel de informații - Biroul Județean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor (BJABDEP) - un „raport privind dinamica stabilirii reședințelor aferent perioadei 2017-2023”, adică atât pentru anul electoral precedent, 2020, cât și pentru cei de dinainte și de după ultimul scrutin.

„Demersul este efectuat pentru a preveni situațiile de la scrutinurile precedente, când unii cetățeni au solicitat vize de flotant fără să îndeplinească condițiile legale, fapt care a generat atingerea limitei maxime a numărului buletinelor de vot disponibile în unele localități”, arăta în ianuarie un comunicat al Prefecturii, făcând referire la o altă anomalie din 2020, când în unele comune numărul flotanților a fost așa de mare încât nu au fost destule buletine de vot, numărul acestora fiind egal cu cel al locuitorilor din listele electorale plus o rezervă de 10%.

Tot în ianuarie, Prefectura a amintit că în urmă cu patru ani s-au ales cu dosare penale 6 persoane pentru comiterea infracțiunilor de fals privind condițiile pentru stabilirea reședinței, oamenii nelocuind la noile reședințe.

„Magneți” de flotanți

Remis Prefecturii săptămâna trecută, raportul BJABDEP dezvăluie că flotanții electorali reapar și în acest an: numărul lor a crescut vertiginos atât față de anii care au urmat alegerilor din 2020, cât și comparativ cu cei care i-au precedat.

În Copăcel deja au fost înregistrați 117 flotanți (un sfert dintre cei 427 câți au fost în 2020), deși anul trecut numărul celor care și-au făcut vize aici a fost de numai 38 de persoane, în 2022 de 34 persoane, iar în 2021 de 15 persoane (în 2019 și 2018 au fost tot câte 15, iar în 2017 doar 8). 

În Hidișelu de Sus, anul acesta sunt deja 147 flotanți, mai mult de jumătate din cei 247 câți au fost în 2020), numărul fiind în creștere clară față de anii anteriori (în 2023 au fost 41, în 2022 – 38, în 2021 – 20), la fel și comparativ cu anii de dinaintea precedentului scrutin (în 2019 erau tot 20 flotanți, în 2018 - 14, iar în 2017 - 17). 

La Chișlaz sunt 114 flotanți, peste cei 108 din 2020 (anul trecut și în 2022 au fost câte 21, în 2021 - 17, în 2019 - 8, în 2018 - 11, iar în 2017 - 12).
La Drăgești, anul acesta sunt 208 flotanți, aproape jumătate din totalul din 2020, când au fost 418 (anul trecut erau 40, în 2022 - 37, iar în 2021 - 35, în 2019 - doar 15, în 2018 - 14, iar în 2017 - 8). 

În Ceica era înregistrați săptămâna trecută 110 flotanți, un sfert dintre cei 412 din 2020 și aproape dublu față de 68 anul trecut și de cei 64 din 2019. 

În Lunca numărul flotanților din acest an a ajuns la 99, aproape de nivelul din 2020, când au fost 117 (or, anul trecut erau 35, în 2022 doar 19, în 2021 - 16, în 2019 - tot 16, în 2018 - 28, iar în 2017 - 16). 

În Spinuș sunt deja 111 flotanți pentru alegerile din 9 iunie (mai mulți ca în 2020, când au fost 103, anul trecut fiind doar 13, în 2022 - 11, în 2021 - 10, în 2019 - tot 10, în 2018 - 8, iar în 2017 - 11). 

În Sârbi au fost înregistrați 105 flotanți (în 2020 a fost un număr record, 569, în timp ce anul trecut abia 39, în 2022 - 40, în 2021 - 32, în 2019 - tot 32, în 2018 - 13, iar în 2017 - 16). Iar exemplele pot continua...

Din 11 aprilie, controale

În total, în Bihor s-au înregistrat anul acesta, până săptămâna trecută, 10.463 de flotanți, dintre care 4.323 în comune din afara Zonei Metropolitane Oradea ori din vecinătatea celorlalte municipii unde, dată fiind reducerea diferențelor față de mediul urban, s-ar putea explica obiectiv stabilirea de noi locuitori, fie și temporar.

Fenomenul este însă în derulare, căci conform OUG 21 cei care vor să voteze în alte locuri decât cele de domiciliu pot obține vizele de reședință cu până la 60 de zile înaintea scrutinului din 9 iunie, adică până în 10 aprilie.

După această dată, spune prefectul, vor urma controale. „În baza legislației existente, se va verifica în bazele de date dacă există adrese cu mai mult de 10 flotanți, iar reprezentanții Poliției vor verifica în teren dacă titularii vizelor de reședință locuiesc cel puțin 15 zile pe lună în localitatea de reședință”, spune Dumitru Țiplea. 

Cum solicitanții vizelor de flotant completează în acest sens declarații pe propria răspundere, cei găsiți lipsă la noile adrese ar putea fi acuzați de fals în declarații, deci să riște între 3 luni și 2 ani de închisoare sau amenzi penale de mii de lei. Mai mult decât ar câștiga de pe urma „vânzării” votului...

LA MÂNA PRIMARILOR
Pentru unii da, pentru alții ba

Pentru a obține o viză de reședință într-o altă localitate decât cea de domiciliu, un solicitant trebuie să dețină o proprietate în acea localitate sau să fie găzduit de o persoană care deține o proprietate, cu acte în regulă. 

Pentru că la țară mulți deținători de case nu s-au întabulat pe ele după ce le-au moștenit de la părinți, bunici sau alte rude, legea permite ca, în locul actelor de proprietate (de pildă extras CF), aceștia să prezinte la serviciile de evidența persoanelor o adeverință eliberată de primării în baza registrelor agricole, din care să reiasă dreptul de proprietate. 

„În unele situații, dacă primarii știu că solicitanții adeverințelor îi votează, le eliberează. În alte situații, dacă primarii știu că aceștia ar vota pe altcineva, pot tergiversa semnarea adeverințelor până după data la care flotanții trebuie înscriși în registrele electorale. În astfel de cazuri, cei nedreptățiți pot deschide procese primarilor, dar acestea se încheie, evident, după alegeri”, a dezvăluit BIHOREANULUI un funcționar al Direcției de Evidența Populației Bihor un truc mai puțin cunoscut, prin care primarii decid adeseori cine devine sau nu flotant.