Controlul judiciar în procedura penală

Controlul judiciar este cea mai ușoară măsură preventivă ce se poate dispune în cadrul derulării unei proceduri penale, celelalte măsuri preventive fiind arestul preventiv și arestul la domiciliu.

Spre deosebire de arestul preventiv și arestul la domiciliu, care pot fi dispuse numai de către un judecător la sesizarea unui procuror, controlul judiciar poate fi dispus și direct, chiar de procurorul care instrumentează dosarul penal în faza de urmărire penală.

Pe de altă parte, controlul judiciar poate fi dispus și de către judecător, în orice fază a procesului penal, fie direct, fie ca urmare a înlocuirii unei măsuri preventive mai grave. Spre exemplu, în practica judiciară, de regulă, după un anumit interval de timp, ce diferă de la caz la caz, judecătorii înlocuiesc arestul preventiv sau arestul la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.

În cazul în care procurorul de caz apreciază că se impune luarea măsurii controlului judiciar față de o persoană este obligat să o citeze, dacă aceasta se află în libertate, și să o aducă la parchet, dacă este reținută.

Măsura controlului judiciar se poate lua numai după audierea inculpatului în prezența unui avocat.

Măsura de dispune printr-o ordonanța motivată care i se comunică inculpatului. De asemenea, acestuia i se aduce la cunoștință, într-o limbă pe care o înțelege, atât infracțiunea pentru care este cercetat, cât și motivele concrete pentru care s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar.

Potrivit codului de procedură penală, măsura controlului judiciar poate fi dispusă dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

Față de inculpatul plasat sub control judiciar se dispun unele obligații, cum ar fi obligativitatea de a se prezenta la poliție periodic, și anumite interdicții dintre cele prevăzute de codul de procedură penală, cum ar fi să nu se apropie de persoana vătămată sau de martori, sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta.

Măsura controlului judiciar dispusă de procuror poate fi contestată de către inculpat la instanța care ar fi competentă să judece dosarul penal în primă instanță, a cărei hotărâre este definitivă. Controlul judiciar poate fi prelungit din 60 în 60 de zile, urmându-se aceeași procedură.

Dacă inculpatul nu respectă obligațiile sau încalcă interdicțiile impuse în cadrul controlului judiciar, procurorul poate sesiza un judecător care să dispună înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv sau arestul la domiciliu.