Pentru că Ministerul Fondurilor Europene n-a dat niciun răspuns primăriilor care au depus proiecte de introducere a reţelelor de gaz şi acestea nu au nici certitudinea unui program prin care să primească în acest scop fonduri guvernamentale, Consiliul Judeţean Bihor a decis să nu aştepte cu mâinile în sân. Vicepreşedintele Mircea Mălan a anunţat că CJ Bihor va acorda anual câte 1 milion de euro pentru 5-6 comune şi oraşe în vederea înfiinţării sau, după caz, extinderii reţelelor de gaz.
Un "concept" nou
Mălan a prezentat joi, într-o conferinţă de presă, ceea ce el a numit un nou "concept", conturat după discuţii purtate timp de câteva luni cu primari din judeţ, care presupune încheierea unor parteneriate între CJ Bihor şi unităţile administrativ-teritoriale pentru înfiinţarea a noi reţele de gaz şi extinderea celor existente.
Spre deosebire de vechea administraţie judeţeană, care în 2019 îndemna UAT-urile să se asocieze în Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară pentru a face studii de fezabilitate pentru mai multe comune, oferindu-le în acest scop câte 100.000 lei, după care UAT-urile s-ar fi descurcat singure cu contractarea firmelor care să execute lucrările, poziţia actualei conduceri a CJ Bihor este diferită, iar sprijinul oferit mult mai consistent.
Concret, Mălan a afirmat că UAT-urile interesate în înfiinţarea sau extinderea reţelelor vor fi ajutate să-şi întocmească documentaţiile şi vor fi co-finanţate cu sume de 150.000 - 200.000 euro pentru execuţia propriu-zisă a lucrărilor, iar CJ Bihor se va implica şi în urmărirea lucrărilor.
S-a vorbit mult, s-a făcut puţin
"Lemnul pentru foc este tot mai greu de procurat şi costă tot mai mult, iar pe viitor condiţiile de tăiere vor fi, cum e şi normal, tot mai restrictive. În schimb, localităţile cu reţele de gaz devin mai atractive, atât pentru localnici, ale căror condiţii de trai se îmbunătăţesc, cât şi pentru investitorii din agricultură, industrie şi turism", a explicat vicepreşedintele CJ Bihor motivul pentru care instituţia oferă sprijin UAT-urilor.
"De prea multă vreme se vorbeşte în România de nevoia introducerii gazului în comunităţile noastre. S-a făcut prea puţin şi nu cred că trebuie să mai aşteptăm. Având în vedere interesul ridicat pentru racordarea la gaz, trebuie să facem tot ce ţine de noi. Mă bucur să constat că primarii, chiar dacă întâmpină dificultăţi financiare, se declară dispuşi să participe la acest proiect. În cel mai scurt timp vom finaliza discuţiile pe care le avem la nivel avansat cu mai multe primării. Cele care ne vor spune hotărât că vor (nr.r - acest lucru) şi vor dovedi că au capacitatea financiară să meargă mai departe cu noi în acest proiect, vor semna cu Consiliul Judeţean Bihor un acord de parteneriat", a precizat Mircea Mălan.
Contribuie toţi
Pe de altă parte, Mălan a spus că şi primăriile vor trebui să facă eforturi proprii, acoperind o parte din costurile lucrărilor pentru înfiinţarea şi/sau extinderea reţelelor de gaz fie din bugetele locale, fie din credite, chiar dacă până în prezent comunele nu au contractat împrumuturi pentru programe de dezvoltare.
De asemenea, vicepreşedintele CJ Bihor a subliniat că dacă instituţia se implică în proiecte, companiile care operează în acest sector (precum Distrigaz în jurul Oradiei, Delgaz Grid în nordul şi Gaz Vest în sudul judeţului) devin mai interesate să investească în noi reţele ori în extinderea celor existente, putând contribui mai substanţial la finanţarea lucrărilor decât dacă ar avea ca parteneri doar primăriile de comune.
"Dacă primăriile doresc şi apreciază că este important să introducă reţele de gaz, trebuie să întocmească un SF (studiu de fezabilitate - n.r.) şi în baza parteneriatelor pe care le vom încheia vom derula împreună licitaţiile pentru execuţia lucrărilor şi desemnarea operatorilor reţelelor", a spus Mălan.
Nu încurajează "himere"
Vicepreşedintele CJ Bihor a amintit că anul trecut în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare au fost puse la bătaie fonduri europene de 235 milioane euro pentru localităţile interesate să-şi înfiinţeze reţelele de gaz, din Bihor fiind depuse 9 proiecte, care însă nici acum nu au fost evaluate, deşi Ministerul Fondurilor Europene trebuia să decidă cel mai târziu în luna aprilie care vor fi finanţate.
"Unele proiecte chiar vor face punctajul maxim, 100 de puncte, însă doar două, depuse de Sânmartin şi de asocierea comunelor Nojorid, Oşorhei şi Paleu, au o valoare cumulată de 34 milioane euro. (...) Este o himeră să credem că toate comunităţile care au depus proiecte pe POIM vor primi finanţare", a spus Mălan, precizând că la nivelul întregii ţări au fost depuse 243 proiecte în valoare totală de 2,56 miliarde euro.
Pe de altă parte, Mălan a afirmat că se vorbeşte despre un nou plan naţional de investiţii, botezat Anghel Saligny, dar nici acesta nu este cert.
Tocmai de aceea, a concluzionat el, CJ Bihor a luat decizia să susţină primăriile, dar şi acestea trebuie să-şi facă calcule de rentabilitate, aşa încât "să merite eforturile", adică să evalueze realist dacă reţelele vor avea suficienţi consumatori casnici şi, mai ales, economici, pentru că "nu vrem să livrăm poveşti că vom introduce gaz în toate localităţile".
Întrebat de BIHOREANUL când crede că va fi semnat primul parteneriat între CJ Bihor şi o unitate administrativ-teritorială pe care s-o sprijine financiar pentru înfiinţarea sau extinderea reţelelor de gaz, Mălan a afirmat că acest lucru s-ar putea întâmpla în luna octombrie.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.