.jpg)
Universitatea trece prin cea mai neagră perioadă de la înfiinţarea, acum 50 de ani, a Institutului Pedagogic ce a stat la baza dezvoltării sale. După ce a încheiat anul trecut cu un deficit record, de peste 12 milioane lei, instituţia merge spre faliment: banii primiţi de la bugetul de stat sunt tot mai puţini, studenţii plătitori de taxe aşijderea, decontarea banilor pentru proiectele europene are loc cu mari întârzieri, iar prognozele nu sunt deloc încurajatoare.
Cum situaţiile-limită cer soluţii pe măsură, conducerea Universităţii a decis să facă ordine în statele de funcţii, urmând ca o cincime din angajaţi să fie concediaţi. Pentru că dacă veniturile nu cresc, e clar că trebuie să scadă cheltuilelile.
Rector speriat
De mai bine de un an, vistieria Universităţii e tot mai goală, motivul principal fiind diminuarea finanţării de la bugetul de stat. Dacă în 2011 instituţia primea prin Ministerul Educaţiei peste 44 milioane lei, în 2012 suma a scăzut la 37 milioane lei. Mai sumbru, pentru acest an rectorul Constantin Bungău nici nu ştie la ce să se aştepte, dat fiind că săptămâna trecută Ministerul încă nu trimisese Universităţii contractul instituţional, actul prin care se alocă finanţarea pentru 2013.
"Sperăm să primim măcar aceeaşi sumă ca anul trecut, dar semnalele sunt că vom avea un buget de 90% faţă de 2012. Acest lucru mă sperie", recunoaşte rectorul. În condiţiile în care prognoza financiară arată că, fără o redresare temeinică, salariile vor înghiţi 97% din finanţarea de bază a Universităţii, adică din banii de la stat şi din cei adunaţi din taxe, reacţia sa nici nu-i de mirare.
Unii în minus, alţii pe plus
Pe lângă finanţarea incertă, Universitatea are în continuare probleme şi din cauza proiectelor pe fonduri europene, care, culmea ironiei, ar fi trebuit să sporească veniturile instituţiei. Decontarea sumelor utilizate de Universitate pentru derularea acestor proiecte se face cu întârziere, iar banii "dispar" foarte repede, fiind folosiţi pentru cofinanţarea altor proiecte care îşi aşteaptă rândul după ce au fost declarate eligibile. Plata salariilor din fonduri europene a şi fost dealtfel sistată din acest motiv, angajaţii Universităţii urmând să-şi încaseze banii abia când proiectele ajung la zi cu rambursările.
În acelaşi timp, însă, paradoxal, unii universitari vor primi bani în plus. Nu pentru că aşa a decis conducerea instituţiei, ci pentru că este pusă la zid şi nu are încotro. Sindicatul Corpul Profesional Universitar a câştigat în justiţie returnarea unor drepturi salariale suspendate la nivel naţional în 2008, astfel că Universitatea trebuie să le achite celor aproximativ 300 de sindicalişti peste 8,2 milioane lei! Culmea e că, deşi legea obligă instituţiile ca în astfel de situaţii să plătească eşalonat, sentinţa Tribunalului Bihor, definitivă, impune plata de îndată, într-o singură tranşă, a întregii sume. Deocamdată, aplicarea sentinţei e suspendată, executarea declanşată deja de sindicat fiind contestată.
Fiecare cu bugetul lui
Ca să-şi convingă colegii din cele 15 facultăţi să strângă cureaua, rectorul a decis recent descentralizarea bugetelor. Astfel, în loc ca facultăţile să gestioneze centralizat banii departamentelor care le compun, fiecare departament are propriul buget din care trebuie să se descurce. Urmarea? Înainte de a promova un cadru didactic pe o funcţie mai înaltă ori de a decide să păstreze la catedră un profesor pensionat, şeful departamentului trebuie să ştie dacă îşi permite asemenea decizii. Aşa s-a ajuns, de pildă, ca fostul prorector Iacob Hanţiu să fie trimis acasă odată cu pensionarea, Departamentul de Sport neavând banii necesari pentru a-l plăti în continuare ca titular. O măsură firească în vremuri de criză, dar care nu a fost deloc pe plac fostului prorector...
Descentralizarea bugetelor nu e însă suficientă, aşa că şefii instituţiei trebuie să continue tăierile peste tot. Inclusiv de la firmele care au contracte cu Universitatea şi care s-au trezit chemate la negocieri pentru reducerea valorii contractelor ori pentru a accepta plata cu întârziere a bunurilor şi serviciilor pe care le furnizează instituţiei.
Din buzunarul studenţilor
Tot pentru a face economii, conducerea Universităţii a desfiinţat două specializări fără căutare, Inginerie Medicală şi Pedagogia Artelor Plastice, altele două (Fizică-Informatică şi Tehnologia şi Designul confecţiilor din piele) fiind pe aceeaşi listă neagră.
Pe de altă parte, taxele de şcolarizare pentru următorul an universitar au fost majorate, unele chiar cu câte 500 lei. Cea mai spectaculoasă scumpire e la Medicină, unde din toamnă un an de studii făcute în limba engleză va costa 18.000 lei faţă de 8.500, cât e acum.
Cea mai radicală măsură, care va fi aplicată tot din toamnă, vizează însă rărirea personalului instituţiei. Potrivit unui proiect supus hotărârii Senatului universitar chiar lunea aceasta, departamentele vor trebui să încarce la maxim normele didactice (ceea ce înseamnă ca fiecare profesor să predea numărul maxim de ore prevăzut de norme), dar şi să suprapună disciplinele comune (astfel încât unul şi acelaşi profesor să predea la cât mai mulţi studenţi). "Vrem să reducem numărul de posturi cu 20%", explică rectorul Constantin Bungău rostul propunerii, care - dacă va fi aprobată - va determina concedierea a 300 din cei 1699 de angajaţi ai Universităţii.
Bani pentru şefime
Măsura va naşte în mod cert nemulţumiri, nu doar printre cei care vor ajunge pe drumuri, ci şi printre cei rămaşi, care vor trebui să muncească mai mult pentru aceleaşi salarii. Conducerea susţine însă că altă soluţie nu există: salariile sunt stabilite prin lege, aşa că nu pot fi reduse, iar la salariile speciale diferenţiate acordate profesorilor care fac performanţă şefii Universităţii nu vor să renunţe. Asta, chit că nu de puţine ori aceste "bonusuri" au generat nemulţumiri, unele pe deplin justificate.
De pildă, întreaga conducere a instituţiei e criticată de cadrele didactice de rând pentru că, în ciuda situaţiei economice grele, s-a folosit de această posibilitate legală şi şi-a acordat salarii diferenţiate la nivel maxim, de 30% din salariile de bază. Printr-o Hotărâre de Senat adoptată vara trecută s-a stabilit că rectorul, prorectorii, preşedintele şi cancelarul Senatului, plus preşedinţii comisiilor Senatului şi directorii de departamente care nu iau indemnizaţii de conducere primesc în plus o treime din salariu doar pentru că deţin aceste funcţii.
Echilibru... performant
Dacă în cazul şefilor din Senat decizia ar fi oarecum motivată de faptul că aceştia nu primesc salarii ori alte sporuri pentru funcţii, în cazul conducerii executive măsura e discutabilă, deoarece rectorul şi cei cinci prorectori încasează, oricum, şi indemnizaţii de conducere. Ei susţin, însă, că primesc salariile diferenţiate ca... stimulent pentru a face performanţă. "Măsurile de stimulare aduc întotdeauna cele mai bune rezultate", susţine prorectorul Ioan Gheorghe Ţară (foto).
Altfel spus, "simplele" salarii de şefi nu le mai sunt suficiente şefilor pentru a-şi face treaba bine! Ce salarii au managerii Universităţii este, însă, un secret, căci niciunul nu şi-a depus încă declaraţiile de avere. Cu siguranţă sunt mai mari decât anul trecut, când nu aveau "bonusuri" pentru şefie. Atunci, Bungău câştiga lunar peste 6.700 lei din activitatea didactică şi de cercetare, iar Ţară avea un salariu de peste 7.000 lei.
În aceste condiţii, nu e de mirare că tot mai mulţi universitari cu grade didactice mici, preparatori şi asistenţi, arată cu degetul spre şefii care, la un an de la preluarea frâielor, nu s-au remarcat cu reuşite prea mari pe partea financiară, ci din contră, au contractat primul credit din istoria Universităţii. Managerii văd, însă, partea plină a paharului. "Cea mai mare reuşită e că am menţinut echilibrul financiar: asigurăm plata la zi a salariilor şi resurse pentru finanţarea proiectelor", spune prorectorul Ţară.
Dacă menţinerea pe linia de plutire a ajuns să însemne performanţă, e clar că Universitatea n-o duce bine şi nici nu se poate aştepta la zile bune prea curând...
SPERANŢE ÎN CALIFICATIV
Miza pe evaluarea ARACIS
Cel mai mare obiectiv pentru rectorul Constantin Bungău în 2013 este ca Universitatea să obţină calificativul "încredere ridicată" din partea Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior. Dacă trece de la actualul calificativ, "încredere", la cel mai înalt, Universitatea va primi automat de la bugetul de stat o finanţare cu 30% mai mare, cu condiţia ca legislaţia privind educaţia să nu se mai schimbe, şi implicit nici modul de finanţare a universităţilor. Evaluarea instituţională de către ARACIS va avea loc în octombrie, astfel că, în cel mai fericit caz, Universitatea ar putea primi mai mulţi bani din 2014. Până atunci, rezistă cine şi cum poate...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.