Compania abuzurilor: CAO îşi dă afară specialiştii şi angajează în loc "piloşi"

În ultimul an, BIHOREANUL a dezvăluit numeroase ilegalităţi din cadrul CAO, a cărei conducere l-a persecutat, timp îndelungat, pe unul din ingineri, "vinovat" că tulburase afacerile firmelor contractate de Companie. Deşi şi-a făcut doar datoria, refuzând plata a 2 milioane euro pentru lucrări făcute prost şi cu întârziere, omul a fost concediat sub pretextul unei restructurări.

Managerul Ovidiu Gavra şi directoarea economică Kuntz Aniko, ea însăşi angajată ani la rând la o firmă aflată în afaceri cu Compania, au mers, însă, până la capăt cu potlogăriile. Cei doi au înlăturat toţi specialiştii incomozi, iar în locul lor au adus pe şest persoane care deja au reuşit să întârzie megaproiectul de 103 milioane euro pentru extinderea în judeţ a reţelelor de apă şi canalizare. O nouă poveste despre abuzurile practicate de şefii unei societăţi publice, dar grijulii din cale-afară cu firmele private...

Integru, deci "nebun"

Inginerul Alexandru Avram (foto) de la Unitatea de Implementare a Proiectelor cu fonduri europene (UIP) a CAO a fost prima victimă. El a deranjat combinaţiile începute de fosta conducere a CAO încă din 2005, când a fost licitată reabilitarea, pe 11 milioane euro, a Staţiei de epurare a apelor uzate, cu fonduri ISPA. Contractul fusese atribuit oneros firmei germane PWT, întrucât caietul de sarcini întocmit de societatea de consultanţă GKW şi aprobat de şefii CAO era plin de falsuri. "Se pretindea că două instalaţii fuseseră reabilitate anterior, fapt neadevărat, scopul fiind ca firma care primea execuţia să facă ulterior reabilitarea ca lucrare suplimentară, nesupusă licitaţiei, primind astfel 630.000 euro în plus", denunţa Avram.

Ca să nu devină complice la ilegalităţi, inginerul s-a refugiat în concediu de paternitate, dar la întoarcere, după trei ani, a găsit lucrările nefinalizate, iar unele făcute în batjocură. De pildă, utilajele de cogenerare a electricităţii din biogaz se defectaseră, iar pentru a le repara PWT cerea bani în plus, deşi erau în garanţie, paguba produsă CAO fiind de un milion de euro. "Pentru a recupera din prejudiciu, nu am acceptat plata ultimelor lucrări făcute de firmă, în valoare de 502.000 de euro", explica inginerul.

Pe de altă parte, fiindcă lucrările trebuiau încheiate în 2007 dar nu erau gata nici în 2010, a propus şi penalizarea PWT cu 1,1 milioane euro, dar a fost sabotat de directoarea economică Kuntz Aniko, care pretindea că, de fapt, Avram ar fi un inconştient. "Termenul până la care putem folosi fondurile UE expiră şi, dacă nu plătim repede, mai târziu vom plăti din banii noştri", afirma ea. Ca şi cum, dacă afacerile se fac pe bani UE, nu mai conta ce şi cum s-a făcut.

Directoarea Rono

BIHOREANUL demonstra, însă, că vina nu era a "nebunului" Avram, ci a şefilor CAO, mai ales a lui Kuntz însăşi. Execuţia lucrărilor trebuia supravegheată de consultanţii de la GKW, dar aceştia au fost lăsaţi să plece în decembrie 2009, înainte ca PWT să-şi termine treaba. Ulterior, şefii Companiei au contractat dirigenţia de şantier cu o altă firmă, Actam SRL, aparţinând lui Ştefan Crăciun, fost angajat GKW, care a făcut non-combat. Ca urmare, neregulile PWT nefiind certificate de consultant, CAO nu a putut recupera pagubele rezultate din lucrările făcute prost şi cu întârziere.

Sabotajul directoarei nu era nici întâmplător, nici gratuit: în pofida văditului conflict de interese, Kuntz a fost angajată ani la rând şi la Companie, şi la o firmă aflată în afaceri cu CAO, Rono Urban. Firma încasa bani pentru consultanţă, dar devenise şi refugiul foştilor angajaţi ai CAO care favorizaseră constructori, cum ar fi Gavril Roşca, care a acceptat plata unor lucrări suplimentare facturate nejustificat de PWT, sau fostul director tehnic al CAO Victor Ciordaş, obligat să demisioneze după o afacere de corupţie.

De altfel, Rono e controlată de Balogh-Soos Csaba, şi el fost inginer la CAO în 2004, când s-au atribuit ungurilor de la Keviep 7,8 milioane euro pentru reabilitarea canalizării. "Caietul de sarcini a fost pregătit aşa încât Keviep să primească 2 milioane euro pe lucrări suplimentare, nesupuse licitaţiei, la fel ca PWT", dezvăluia Avram. După semnarea contractului dintre CAO şi Keviep, Balogh a fost recompensat prin angajarea la o firmă-satelit a Keviep, East Bau Construct, până a intrat în afaceri directe cu Compania.

Altă victimă, acelaşi călău

Demascarea încrengăturii constructori-consultanţi a obligat-o pe Kuntz să renunţe la postul de la Rono, ducând şi la revocarea lui Balogh-Soos din Consiliul de Administraţia al CAO, unde fusese promovat de UDMR, cu tupeu, la începutul anului. Dar curajul avea să-l coste scump pe Avram. În primăvară, omul a fost disponibilizat sub pretextul unei "concedieri colective", deşi fusese singurul dat afară atunci.

După câteva luni, e drept, l-au urmat şi alţi colegi care au "supărat" firmele protejate de şefii CAO. "Primul care a păţit-o a fost inginerul Ioan Tulvan, care răspundea de un proiect de 48 milioane euro pentru extinderea reţelelor, şi tot din cauza lui Kuntz şi a firmei Rono", dezvăluie Adrian Maier, fostul şef al UIP. Povestea a început acum 6 ani, când la licitaţia pentru consultanţa pe proiect s-au prezentat două firme: Red Cons (care a cerut 49.900 euro), şi Rono (99.000 euro). CAO a angajat Red Cons fiindcă era mult mai ieftină, dar după câteva luni, ca prin minune, aceasta a renunţat, iar Compania a semnat un contract cu Rono. Dar nu pe 99.000 euro, ci pe 124.000! "În mod logic, Rono nu putea primi mai mulţi bani, fiindcă Red Cons făcuse deja o parte din lucrări. Dar conducerea CAO i-a dat", acuză Maier.

Tulvan a fost luat la ochi de Kuntz pentru că, aşa cum Avram nu acceptase plăţi nejustificate către PWT, nici el nu fusese de acord ca Rono să încaseze bani pe degeaba. "La un moment dat, Rono pretindea bani deşi nu făcea nimic. Firma pe care trebuia s-o supravegheze, Selina, abandonase lucrările fiindcă nu-şi primea banii, deci era de bun-simţ ca nici Rono să nu fie plătită. S-au făcut însă presiuni asupra lui Tulvan ca Rono să poată primi 30.000 de euro, dar el a refuzat să semneze", explică fostul şef al UIP. Consecinţa? Astă-primăvară, Tulvan a fost disponibilizat printr-o restructurare anume inventată.

"Duşmanii" concediaţi, amicii angajaţi

Însuşi şeful UIP a fost forţat, apoi, să "dispară". "Nu puteam accepta presiunile făcute de Kuntz asupra colegilor, ca să semneze acte în favoarea firmelor, aşa că am fost luat şi eu la ochi", afirmă Maier. După o serie de şicane, prin care directoarea a încercat să le impună inginerilor obligaţii de serviciu ce ţineau de alte compartimente, Maier a decis să renunţe şi pe 11 iunie şi-a depus demisia din funcţia de şef UIP. Şmechereşte, Kuntz şi Gavra au confundat, însă, intenţionat renunţarea la funcţie şi dorinţa de a redeveni simplu inginer, cu o demisie din Companie, astfel că i-au desfăcut pur şi simplu contractul de muncă.

Bărbatul a dat în judecată conducerea CAO, dar a sesizat şi Inspectoratului Teritorial de Muncă abuzurile comise împotriva sa şi a foştilor colegilor Alexandru Avram, Ioan Tulvan, Agneta Boariu şi Cornelia Copăceanu. Mai ales că, între timp, în ciuda "restructurării", CAO a făcut o mulţime de angajări la UIP, toate fără concurs, pe pile. Un beneficiar e însuşi amantul lui Kuntz Aniko, inginerul Petru Hicea, patron de firmă de consultanţă, angajat pe baza unui simplu "interviu", iar alţii aduşi pe uşa din dos sunt o fostă ziaristă de la TVS, Renata Tripa, angajată ca expert în comunicare, şi inginerii Ioan Platona, Adrian Dorobanţu (fiul unui fost director CAO), Robert Burjan (adus de Kuntz din Timişoara) şi Monica Drăghici (fiica unui fost director al Companiei).

Trimişi la plimbare

Lăsând deoparte criteriul onestităţii, noii veniţi n-au nici calificarea, nici experienţa celor concediaţi, dar cine mai stă să se uite la asta? Chiar şi răspunsul dat de ITM la petiţiile lui Maier a fost revoltător.

"Am cerut să verifice respectarea Codului Muncii la concedierea mea şi a colegilor, dar mi s-a comunicat că nu mi se pot furniza date, fiindcă au caracter personal. Şi să ne adresăm instanţelor de judecată, singurele care pot rezolva litigiul. Practic, ITM a refuzat să-şi facă treaba, punând-o în cârca justiţiei", acuză Maier.

Dar problema nu e uşor de rezolvat nici în instanţă: "Primele termene pentru procese s-au fixat abia la jumătatea anului viitor. Până atunci din ce vor trăi cei care au familii?", se întreabă Maier.

Fiecare să răspundă pentru el!

Abuzurile au fost sesizate şi primarului Ilie Bolojan, dar în zadar. Deşi în 2008, pe baza memoriului înaintat de Avram, smulgea demisia foştilor directori ai CAO, de data asta Bolojan n-a mai fost la fel de intransigent. S-a limitat doar să ceară Direcţiei Economice a Primăriei o informare, care s-a lăsat cu concluzia că există "numeroase nereguli grave", dar a căror răspundere o poartă toţi cei care au ocupat funcţii de conducere în Companie.

Bolojan a promis BIHOREANULUI, încă de astă-vară, că va sesiza şi el ITM asupra concedierilor şi angajărilor făcute de cuplul Gavra-Kuntz, însă n-a făcut-o nici până acum. "Nu am avut timp, dar o voi face", s-a explicat primarul, precizând, însă, că nu i se pare normal să facă pe poliţistul la companiile locale. "Normal e ca directorii acestora să răspundă pentru faptele lor, nu poate primarul să se ocupe de toate. Dacă cei de la CAO au încălcat legea, cei nedreptăţiţi îşi vor primi dreptatea în instanţă, iar ei vor plăti!", a conchis Bolojan, deloc încântat de insistenţele ziarului.

Cerc vicios

În timp ce primarul, din lipsă de timp sau ţinut în şah de UDMR, care îi protejează pe Kuntz şi pe Gavra, consideră că şefii CAO răspund singuri de faptele lor, problema e că deciziile acestora periclitează deja megaproiectul Aparegio, de 103 milioane euro, pentru extinderea în judeţ a reţelelor de apă şi canalizare.

Chiar săptămâna trecută, Gavra a anunţat într-o conferinţă de presă amânarea semnării contractelor pentru lucrări. "Am depus documentaţiile, dar Autoritatea Naţională de Reglementare a Achiziţiilor Publice le-a respins. A trebuit să le refacem şi le-am depus din nou. Sperăm că întârzierile n-o să afecteze şi începerea lucrărilor", a arătat Gavra, sugerând că nici el, nici subalternii săi nu au vreo vină, deoarece "actele au fost făcute de firma de consultanţă Romair, angajată de Ministerul Mediului".

Cealaltă jumătate de adevăr, însă, mai jenantă, n-a spus-o: şi anume că angajaţii aduşi de el şi de Kuntz trebuiau să verifice actele! Or, cu asemenea "meseriaşi", riscul ca lucrările să fie finalizate după ce banii europeni nu vor mai putea fi cheltuiţi de CAO e la fel de mare cum a fost, pe vremea înaintaşilor săi, Ciursaş şi Tomulescu, pentru lucrările din programul ISPA. Poate tocmai pentru că nici Gavra, nici Kuntz nu se deosebesc cu mai nimic de aceştia...

LA PROCES
BIHOREANUL vs. CAO

BIHOREANUL a aflat despre concedierile şi angajările abuzive de la CAO astă-vară, când prima persoană adusă la UIP, în locul inginerului Avram, a fost amantul directoarei economice Kuntz Aniko. Întrucât managerul recunoştea că a făcut angajarea pe baza unui "interviu verbal", nu prin concurs, publicaţia noastră a cerut informaţii complete privind disponibilizările şi angajările. Conducerea CAO a refuzat, însă, să le furnizeze, pretextând că sunt "date personale" pe care nu le poate face publice, ca şi cum am fi cerut adresele, CNP-urile sau fişele medicale ale respectivilor...

Dat fiind refuzul de a răspunde pozitiv atât solicitării iniţiale, cât şi reclamaţiei administrative depuse la Companie conform Legii privind accesul la informaţiile de interes public, BIHOREANUL a acţionat în judecată CAO. Săptămâna trecută, solicitat din nou de reporter la sediul Companiei şi apoi în conferinţă de presă, Gavra şi-a repetat refuzul, motivând că nu e de acord cu criticile aduse de publicaţie. Poate, totuşi, va fi obligat de justiţie. Pentru că, deşi se poartă ca atare, nici el şi nici adjuncta sa nu sunt patroni de firmă privată, ci managerii unei companii publice, iar contribuabilii au tot dreptul să ştie cum e condusă.