URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 05 NOIEMBRIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
De când fostul primar Ilie Bolojan a introdus supraimpozitarea imobilelor nerenovate cu 500%, au intrat la bugetul local bani cu nemiluita, mai ales pe seama unor fabrici sau clădiri monumentale.Poșta Română are în buricul târgului o hardughie care zace în paragină de ani buni. Și cam tot de atunci, onor Poșta plătește anual un milion de lei bugetului local, ca taxă de dărăpănătură.
Zic şi eu
Adrian Cris
Șeful DGASPC Bihor este cercetat de comisia de disciplină a Consiliului Județean. După cum BIHOREANUL arăta recent, Călin Puia a fost acuzat de o angajată de abuz. Speța e următoarea: în primăvară, Camera de Conturi a constatat că Direcția a fost prejudiciată cu 325.000 lei prin „decontarea unor cheltuieli de personal care nu reflectă realitatea”, dar directorul n-a făcut mare tam-tam pe chestia asta, ci, ca să se răzbune pe câteva funcționare „vinovate” că au „colaborat” cu predecesoarea lui în perioada 2018-2023 a inventat un alt „caz”.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Credeți că lărgirea la patru benzi a străzilor Armatei Române, Universităţii, Ceyrat, Thurzó Sándor şi Atelierelor din Oradea este necesară și oportună?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În situația în care cererea introdusă nu este timbrată, judecătorul îi va pune reclamantului în vedere că, în termen de maximum 10 zile de la data primirii notificării, are obligația să achite suma respectivă, sub sancțiunea anulării cererii. În această situație, însă, pe lângă plată, cetățeanul mai are două posibilități: fie să conteste modalitatea de stabilire a taxei, dacă aceasta este greșită, fie să formuleze o cerere de ajutor public judiciar, dacă se încadrează în limitele de venit legale pentru a obține această facilitate.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
14 Septembrie 2020, 07:57

Şcoli "bolnave": În plină pandemie, anul şcolar începe în Bihor cu zeci de grădiniţe şi şcoli fără autorizaţie sanitară (FOTO)

Şcoli 'bolnave': În plină pandemie, anul şcolar începe în Bihor cu zeci de grădiniţe şi şcoli fără autorizaţie sanitară (FOTO) CU VITEZĂ. În Luncasprie, şcoala gimnazială şi grădiniţa funcţionează în aceeaşi clădire, care n-are nici măcar o baie în interior. În loc să construiască un corp nou, primarul Nicolae Neag (foto) a preferat să monteze în curte două containere cu toalete şi chiuvete, racordate la reţeaua de apă şi canalizare. Le-a pus lângă vechile latrine, să nu uite copiii de unde au plecat...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

De ani de zile, politicienii promit că şcolile cu WC-uri în fundul curţii vor rămâne o tristă amintire, dar realitatea îi contrazice.

Direcţia de Sănătate Publică nu a autorizat 34 de clădiri ale unor şcoli şi grădiniţe din judeţ, iar pentru majoritatea dintre ele motivul este că nu au toalete decente, ci doar nişte amărâte de latrine. Nici măcar pandemia nu i-a mobilizat pe primarii bihoreni...

Probleme la oraşe

Prima lecţie din anul şcolar 2020-2021 va fi, fără îndoială, una de igienă. De la mic la mare, elevii vor afla - dacă nu cumva ştiu deja - că trebuie să-şi spele mâinile cât mai des, să poarte mască şi să stea la distanţă de colegi, pentru a preveni îmbolnăvirea cu Covid-19.

Pentru numeroşi copii din Bihor, lecţia va fi, însă, în contradicţie cu realitatea. Potrivit DSP, 34 de şcoli şi grădiniţe din judeţ nu au, la debut de an şcolar, autorizaţie sanitară de funcţionare. E adevărat, sunt mai puţine decât în 2019, când erau 62 în această situaţie, dar multe au dispărut din statistică pentru că elevii au fost comasaţi cu colegi din alte clădiri.

32 din cele 34 de unităţi de învăţământ fără autorizaţie sunt în satele Bihorului. Excepţie fac Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 51 de pe Calea Clujului din Oradea, care are nevoie de lucrări de reabilitare pe care Primăria a tot amânat să le facă din bugetul local, sperând să atragă o finanţare europeană, şi Grădiniţa nr. 5 din Marghita, neautorizată pentru că nu are un spaţiu adecvat în care copiii să ia masa.

Cu buda-n curte

13 şcoli şi grădiniţe nu au primit autorizaţia sanitară pentru că au latrine în curţi, iar unele şi sobe în loc de calorifere. Este vorba de grădiniţele din Poiana (comuna Bulz), Sărand (Copăcel) şi Lupoaia (Holod), şcolile primare din Diosig, Căbeşti (Beznea), Corbeşti, Abrămuţ, Poiana (Tăuteu), Sărand (Copăcel) şi şcolile gimnaziale din Galoşpetreu (Tarcea), Talpoş (Batăr), Bucuroaia (Copăcel) şi Luncasprie (Dobreşti). În cazul şcolilor din Căbeşti, Abrămuţ, Poiana şi Luncasprie, nu doar elevii îşi fac nevoile în WC-uri insalubre, ci şi preşcolarii, deoarece clădirile găzduiesc şi grădiniţe.

Alte 12 şcoli şi grădiniţe au şi ele latrine în curte, dar între timp aici s-au amenajat toalete decente, numai că lucrările n-au fost încă recepţionate şi, implicit, avizate. În această situaţie sunt şcoala şi grădiniţa din Tulca, şcoala primară şi grădiniţa din Valea de Jos şi Băiţa (comuna Rieni), grădiniţele din Vintere şi Holod, şcoala primară şi grădiniţa din Urviş (Şoimi), şcoala primară şi grădiniţa din Hidişel şi Topa de Sus (Dobreşti), grădiniţa din Cefa, respectiv şcolile şi grădiniţele din Meziad şi Drăgoteni (Remetea).

Pe lista DSP se mai numără grădiniţa din Curtuişeni, neautorizată pentru că funcţionează în căminul cultural, şcolile din Ponoară (Bratca) şi Gurbeşti (Căbeşti), care n-au garduri, respectiv şcolile din Călăţea (Aştileu) şi Fâşca (Vârciorog), care împart sediile cu grădiniţele satelor, dar fără a avea circuite separate. Fără autorizaţie sanitară este şi şcoala primară din Arpăşel, comuna Batăr, unde încălzirea este cu sobe.

Pe repede-înainte

Mânaţi de dorinţa de a culege voturi la alegerile din această lună, unii primari s-au pus pe lucru după inspecţia DSP. De pildă, Liviu Gurău, edilul liberal din Copăcel, unde două şcoli şi o grădiniţă n-au autorizaţie, a deschis în august un şantier, dar numai la şcoala din Bucuroaia. "Am vrut să depun mai încolo un proiect în PNDL, dar dacă DSP a zis că nu ne dă autorizaţie, am făcut acum cheltuiala din bugetul local", spune el. Vinerea trecută, lucrările nu erau încă finalizate.

Lucrări pe repede-înainte s-au făcut şi în comuna Dobreşti. Primar de 20 de ani, Nicolae Neag (PSD) susţine că a vrut să rezolve problema latrinelor în ultimele zile de mandat, chit că nu s-a mai înscris în cursa electorală. "Am vrut să las şi problema asta rezolvată". Totuşi, abia în urmă cu câteva săptămâni a comandat amenajarea unor containere în curţile şcolilor din Luncasprie şi Hidişel, care ţin locul unor băi, având câte două chiuvete şi patru toalete.

Miercurea trecută, containerele încă nu erau conectate la apă şi canalizare, dar primarul a promis ferm că până pe 14 septembrie vor fi funcţionale, iar apoi va chema şi inspectorii DSP, să le autorizeze. De ce nu le-a făcut mai de mult, dat fiind că întreaga comună are reţea de apă încă din 2011, nu lămureşte. "Le-am făcut acum", spune el. Cum s-ar zice, mai bine mai târziu decât niciodată...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.564 RON
  • 1 EUR = 4.9748 RON
  • 1 HUF = 0.0122 RON