De ani de zile, politicienii promit că şcolile cu WC-uri în fundul curţii vor rămâne o tristă amintire, dar realitatea îi contrazice.
Direcţia de Sănătate Publică nu a autorizat 34 de clădiri ale unor şcoli şi grădiniţe din judeţ, iar pentru majoritatea dintre ele motivul este că nu au toalete decente, ci doar nişte amărâte de latrine. Nici măcar pandemia nu i-a mobilizat pe primarii bihoreni...
Probleme la oraşe
Prima lecţie din anul şcolar 2020-2021 va fi, fără îndoială, una de igienă. De la mic la mare, elevii vor afla - dacă nu cumva ştiu deja - că trebuie să-şi spele mâinile cât mai des, să poarte mască şi să stea la distanţă de colegi, pentru a preveni îmbolnăvirea cu Covid-19.
Pentru numeroşi copii din Bihor, lecţia va fi, însă, în contradicţie cu realitatea. Potrivit DSP, 34 de şcoli şi grădiniţe din judeţ nu au, la debut de an şcolar, autorizaţie sanitară de funcţionare. E adevărat, sunt mai puţine decât în 2019, când erau 62 în această situaţie, dar multe au dispărut din statistică pentru că elevii au fost comasaţi cu colegi din alte clădiri.
32 din cele 34 de unităţi de învăţământ fără autorizaţie sunt în satele Bihorului. Excepţie fac Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 51 de pe Calea Clujului din Oradea, care are nevoie de lucrări de reabilitare pe care Primăria a tot amânat să le facă din bugetul local, sperând să atragă o finanţare europeană, şi Grădiniţa nr. 5 din Marghita, neautorizată pentru că nu are un spaţiu adecvat în care copiii să ia masa.
Cu buda-n curte
13 şcoli şi grădiniţe nu au primit autorizaţia sanitară pentru că au latrine în curţi, iar unele şi sobe în loc de calorifere. Este vorba de grădiniţele din Poiana (comuna Bulz), Sărand (Copăcel) şi Lupoaia (Holod), şcolile primare din Diosig, Căbeşti (Beznea), Corbeşti, Abrămuţ, Poiana (Tăuteu), Sărand (Copăcel) şi şcolile gimnaziale din Galoşpetreu (Tarcea), Talpoş (Batăr), Bucuroaia (Copăcel) şi Luncasprie (Dobreşti). În cazul şcolilor din Căbeşti, Abrămuţ, Poiana şi Luncasprie, nu doar elevii îşi fac nevoile în WC-uri insalubre, ci şi preşcolarii, deoarece clădirile găzduiesc şi grădiniţe.
Alte 12 şcoli şi grădiniţe au şi ele latrine în curte, dar între timp aici s-au amenajat toalete decente, numai că lucrările n-au fost încă recepţionate şi, implicit, avizate. În această situaţie sunt şcoala şi grădiniţa din Tulca, şcoala primară şi grădiniţa din Valea de Jos şi Băiţa (comuna Rieni), grădiniţele din Vintere şi Holod, şcoala primară şi grădiniţa din Urviş (Şoimi), şcoala primară şi grădiniţa din Hidişel şi Topa de Sus (Dobreşti), grădiniţa din Cefa, respectiv şcolile şi grădiniţele din Meziad şi Drăgoteni (Remetea).
Pe lista DSP se mai numără grădiniţa din Curtuişeni, neautorizată pentru că funcţionează în căminul cultural, şcolile din Ponoară (Bratca) şi Gurbeşti (Căbeşti), care n-au garduri, respectiv şcolile din Călăţea (Aştileu) şi Fâşca (Vârciorog), care împart sediile cu grădiniţele satelor, dar fără a avea circuite separate. Fără autorizaţie sanitară este şi şcoala primară din Arpăşel, comuna Batăr, unde încălzirea este cu sobe.
Pe repede-înainte
Mânaţi de dorinţa de a culege voturi la alegerile din această lună, unii primari s-au pus pe lucru după inspecţia DSP. De pildă, Liviu Gurău, edilul liberal din Copăcel, unde două şcoli şi o grădiniţă n-au autorizaţie, a deschis în august un şantier, dar numai la şcoala din Bucuroaia. "Am vrut să depun mai încolo un proiect în PNDL, dar dacă DSP a zis că nu ne dă autorizaţie, am făcut acum cheltuiala din bugetul local", spune el. Vinerea trecută, lucrările nu erau încă finalizate.
Lucrări pe repede-înainte s-au făcut şi în comuna Dobreşti. Primar de 20 de ani, Nicolae Neag (PSD) susţine că a vrut să rezolve problema latrinelor în ultimele zile de mandat, chit că nu s-a mai înscris în cursa electorală. "Am vrut să las şi problema asta rezolvată". Totuşi, abia în urmă cu câteva săptămâni a comandat amenajarea unor containere în curţile şcolilor din Luncasprie şi Hidişel, care ţin locul unor băi, având câte două chiuvete şi patru toalete.
Miercurea trecută, containerele încă nu erau conectate la apă şi canalizare, dar primarul a promis ferm că până pe 14 septembrie vor fi funcţionale, iar apoi va chema şi inspectorii DSP, să le autorizeze. De ce nu le-a făcut mai de mult, dat fiind că întreaga comună are reţea de apă încă din 2011, nu lămureşte. "Le-am făcut acum", spune el. Cum s-ar zice, mai bine mai târziu decât niciodată...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.