Scandalul salubrităţii orădene este departe de a se încheia. În timp ce primarul Florin Birta se întâlneşte cu preşedinţii de asociaţii, pentru a le explica noile reguli ale colectării separate a deşeurilor şi noile tarife pe care le va practica RER Vest, cinci preşedinţi de asociaţii le contestă vehement.
Parte din Coaliţia Rogerius, cei cinci spun că regulile propuse de Primărie sunt în defavoarea orădenilor de la blocuri. Într-o conferinţă de presă susţinută luni, Ioan Horvath (Asociaţia Şelimbărului nr. 11), Mirela Pleş (Asociaţia 103 Sovata), Iuliana Skrubucz (Asociaţiile Dacia 135 şi Olahus), Felicia Bulzan (Asociaţia 1 Decembrie nr. 11) şi Dan-Zian Han (Asociaţia Dacia 113) au cerut public ca municipalitatea să propună alte soluţii pentru a-i determina pe orădeni să îşi trimită deşeurile la reciclat. "Noul contract cu RER ni se pare complet în defavoarea cetăţenilor", a spus Horvath.
Preşedinţii de asociaţii au subliniat că nu se împotrivesc colectării separate a deşeurilor, înţeleg folosul acesteia, dar că modul în care Primăria implementează regulile îi nemulţumeşte.
"RER să cântărească"
Cei cinci contestă, în primul rând, regulamentul de salubrizare votat în toamnă de Consiliul Local şi spun că, aşa cum Primăria îi anunţă prin e-mail despre multe alte aspecte, putea să-i notifice şi despre intenţia de a modifica acest regulament, ceea ce nu s-a întâmplat.
Dincolo de lipsa de transparenţă, preşedinţii reclamă şi măsurile prevăzute în regulament, conform cărora toţi orădenii trebuie să colecteze deşeurile în trei fracţii, separând deşeurile reziduale de cele reciclabile şi biodegradabile, şi că vor plăti în funcţie de câte deşeuri aruncă, RER Vest urmând să stabilească această cantitate în funcţie de volumul containerelor şi de frecvenţa golirii lor.
Asociaţiile nu pot controla însă frecvenţa cu care RER Vest le goleşte containerele. Dacă orădenii de la case decid singuri dacă scot sau nu pubela în stradă, la blocuri RER Vest are un program zilnic de ridicare, independent de locatari. "Dacă acel container este plin pe un sfert sau pe jumătate, noi îl plătim întreg? RER ar fi trebuit să doteze maşinile cu cântar", a spus Zian Han (foto), arătând şi că este imposibil şi nefiresc ca asociaţiile să aibă un angajat la ţarc, care să verifice când şi ce deşeuri se ridică.
Aceeaşi problemă a fost ridicată şi la prima întâlnire între Birta şi preşedinţii de asociaţii, iar primarul a spus că RER nu va ridica containerele decât dacă sunt cel puţin pe jumătate pline.
Cât va costa?
Preşedinţii de asociaţii ar prefera ca RER Vest să încheie contracte individuale cu fiecare apartament, iar orădenii să aibă saci sau pubele individuale şi fiecare apartament să plătească pentru deşeurile pe care le aruncă. În sistemul propus de municipalitate, asociaţia plăteşte pentru volumul de deşeuri generat, dar împarte factura în mod egal între locuitori. "Nu este echitabil faţă de oameni. Unii suntem educaţi, selectăm gunoaiele, alţii nu. În plus, avem obiceiuri de consum diferite", a spus Iuliana Skrubucz.
Cel mai mult îi sperie pe oameni costul facturii de salubritate. "Suntem două asociaţii la ţarc şi colegul a făcut un calcul, din care a reieşit un cost pe locatar de 38-40 de lei. Vă imaginaţi, unde sunt patru persoane va fi 160 de lei pe lună. Costă mult mai mult decât întreţinerea pe timpul verii", a reclamat Felicia Bulzan (foto).
Simulările Primăriei Oradea nu arată la fel, edilul Florin Birta explicând săptămâna trecută că orădenii care vor "devia" cât mai multe deşeuri din fracţia reziduală, aşadar vor sorta biodeşeurile şi reciclabilele, vor plăti mai puţin, pentru că aceste din urmă două fracţii sunt mai ieftine. Potrivit spuselor lui Birta, un orădean de la bloc ar ajunge să plătească în jur de 15-16 lei, faţă de 11,6 lei, cât este tariful de salubritate acum.
Coaliţia Rogerius ar prefera ca noile reguli şi tarife să fie testate o perioadă, la câteva asociaţii de proprietari, înainte ca sistemul să fie implementat în tot oraşul. De altfel, Mirela Pleş a propus acest lucru şi la întâlnirea cu Birta, dar fără succes.
Ţarcurile, murdare şi urâte
O altă problemă ridicată este cea a ţarcurilor împărţite de mai multe asociaţii, ceea ce va face imposibilă determinarea cantităţii de deşeuri aruncată de fiecare dintre acestea. "Acest sistem va învrăjbi locatarii, pentru că este imposibil să împarţi costurile echitabil", a declarat Horvath (foto).
Preşedinţii contestă ţarcurile în întregimea lor, spunând că sunt insalubre şi nu respectă regulamentul de salubrizare, care prevede că trebuie să fie racordate la canalizare. "Ţarcurile din tot oraşul sunt mizerabile, vara degajează un miros insuportabil. Primăria vine şi ne bagă pumnul în gură, să încheiem contracte cu RER, dar nu suntem consultaţi", a spus şi Bulzan. Preşedinţii de asociaţii ar prefera ca fiecare bloc să aibă o platformă subterană sau măcar una închisă ermetic.
Cei cinci preşedinţi au spus că vor participa şi la întâlnirile cu Birta, unde au de gând să ridice aceste probleme, dar iau în calcul şi să dea municipalitatea în judecată. Pleş a anunţat că, alături de cinci asociaţii, a trimis deja o plângere prealabilă la Primărie, iar în funcţie de răspuns, vor decide ce este de făcut.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.