Circ... legal: Cum au stabilit magistraţii timişoreni că şefii Consiliului Judeţean Bihor au fost aleşi legal

Speranţele PNL-iştilor bihoreni că alegerile pentru şefia CJ vor fi reluate - poate cu un alt deznodământ - au fost "omorâte", la finalul lunii septembrie, de judecătorii Curţii de Apel Timişoara.

Printr-o sentinţă definitivă, aceştia au pus capăt unei "telenovele" care a durat mai bine de un an, stabilind că şedinţa în care Pásztor Sándor, Ioan Mang şi Traian Bodea au fost votaţi la cârma judeţului s-a desfăşurat legal. Asta deşi cu câteva luni mai devreme Tribunalul Bihor susţinea argumentat contrariul. BIHOREANUL a fost curios să afle cum şi-au motivat judecătorii bănăţeni decizia...

Debut cu scandal

Pe 28 iunie 2016, la a treia încercare de constituire a CJ Bihor şi de alegere a preşedintelui şi vicepreşedinţilor, a fost circ! Deşi PNL obţinuse cele mai multe voturi din partea alegătorilor, cu 17 mandate, UDMR (7 mandate) făcuse o înţelegere cu PSD (9) şi ALDE (2) pentru formarea unei majorităţi simple, prin care să-i înlăture pe liberali de la putere. În schimb, PNL-iştii sperau în votul "strâmb" al unora dintre aliaţi.

Cu asemenea miză, şedinţa a degenerat rapid, o parte din aleşii PSD, UDMR şi ALDE completându-şi buletinele de vot la masă şi apoi bulucindu-se spre cabina de vot. În acest timp, unul din membrii Comisiei de validare, Dacian Foncea (PNL), îi cerea preşedintelui de şedinţă, UDMR-istul Szabo Ştefan Geza, să reia procedura. În agitaţia creată, cu vociferări şi îmbrânceli, consilierii alianţei şi-au arătat reciproc voturile, iar liberalii au încercat să-i împiedice să-şi bage buletinele în urnă. În final, Mircea Mălan a anunţat că PNL se retrage din şedinţă...

Garantul democraţiei

Scandalul a ajuns în justiţie, PNL denunţând ilegalitatea şedinţei de constituire şi de alegere a noilor şefi ai CJ. În această primăvară, judecătoarea Claudia Maria Stanciu de la Tribunalul Bihor a dat dreptate liberalilor în toate privinţele. Magistratul a constatat că după ce noii consilieri judeţeni au depus jurământul trebuia ales un nou preşedinte de şedinţă, aceasta fiind condusă "nelegal" de decanul de vârstă Szabo Ştefan Geza. De asemenea, judecătoarea a stabilit că după ieşirea din sală a consilierului PNL Dacian Foncea Comisia de validare nu mai avea o "compunere care să respecte exigenţele legii".

Mai cu seamă, însă, Tribunalul aprecia că alegerile trebuie reluate întrucât secretul votului nu a fost respectat, acest lucru reieşind "din procesul verbal de şedinţă, CD-ul cu înregistrarea audio, din înregistrarea video, precum şi din răspunsul la interogatoriu". Judecătoarea arăta că votul secret este "un garant al democraţiei" şi cita din Codul bunelor practici al Comisiei de la Veneţia (Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept), care statuează că "secretul votului nu este doar un drept al alegătorului, dar şi o obligaţie de a respecta dreptul celorlalţi". În fine, arăta Stanciu, "divulgarea opţiunii înscrise pe buletinul de vot şi controlul votului încalcă secretul votului şi atrag nulitatea actelor administrative"...

Decanul rămâne 

Pe 28 septembrie, Curtea de Apel Timişoara – unde procesul a ajuns prin strămutare - a întors total sentinţa. Concluzia completului format din judecătoarele Ruxandra Codrea (preşedinte), Adina Pokker şi Ştefania Emanuela Popescu a arătat că alegerile au fost legale, iar în prima instanţă normele de drept au fost "interpretate greşit".

În motivarea sentinţei, magistraţii arată că în mod eronat Tribunalul Bihor a reţinut că trebuia ales un preşedinte de şedinţă în locul decanului de vârstă. O astfel de normă se aplică doar în cazul consiliilor locale, care sunt conduse, în mod normal, de un preşedinte de şedinţă, şi nu de şeful instituţiei, aşa cum se întâmplă la consiliile judeţene. La dosarul ajuns în faţa magistraţilor din Timişoara, şefii CJ Bihor au ataşat şi o adresă a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, în care se susţinea acelaşi lucru.

În plus, arată completul din Timişoara, considerentele Tribunalului Bihor cum că un preşedinte ales putea evita scandalul iscat au "un caracter pur speculativ". "Conduita participanţilor la şedinţă reprezintă opţiunea personală a fiecăruia dintre aceştia, iar nicidecum un rezultat al unei acţiuni sau inacţiuni a preşedintelui de şedinţă". Cu alte cuvinte, dacă cineva voia să facă scandal, făcea oricum...

Comisie legală

Curtea de Apel Timişoara a considerat şi că, deşi PNL-istul Foncea a părăsit sala, Comisia de validare din care acesta face parte a funcţionat în continuare legal. Potrivit sentinţei, Comisia are "caracter permanent", membrii săi fiind aleşi "pe întreaga durată a mandatului", deci activitatea unuia dintre ei nu putea fi "suplinită" de un alt consilier.

Pe deasupra, completul precizează că "nicio dispoziţie legală nu impune exercitarea atribuţiilor comisiei cu participarea tuturor membrilor". De asemenea, componenţa comisiei n-a influenţat în vreun fel numărul voturilor acordate pentru o tabără sau alta, lucru care, de altfel, nici n-a fost contestat de PNL.

Secret, dacă se vrea

În fine, probabil cea mai importantă încălcare a legii invocată de PNL şi confirmată de Tribunalul Bihor, cea referitoare la secretul votului, a fost şi ea respinsă la Curtea de Apel. Votul secret, arată instanţa din Timişoara, este un drept, nu o obligaţie: "Exercitarea dreptului subiectiv este lăsată la aprecierea titularului său, care este liber să renunţe la exercitarea sa fără consecinţe juridice". Mai clar, consilierii pot să-şi transforme votul secret într-unul public, dacă o fac fără presiuni din partea altora.

"Eventuala exprimare publică a opţiunii (…), în cuvinte ori prin arătarea buletinului de vot, nu ar putea echivala cu încălcarea secretului votului, care presupune împiedicarea persoanei ce îşi exercită dreptul de vot de a realiza această operaţiune fără intervenţii străine, într-un spaţiu special amenajat care să excludă posibilitatea identificării opţiunii de pe buletinul de vot de către persoane străine", motivează Curtea de Apel Timişoara.

Veneţia nu-i de noi

Or, la CJ Bihor s-au asigurat condiţiile pentru exercitarea votului secret, prin existenţa cabinei de vot, a urnei sigilate şi a buletinelor de vot predate sub semnătură. De asemenea, magistraţii spun că, în prima instanţă, s-au interpretat greşit recomandările Comisiei de la Veneţia, căci "este evident că acestea vizează votul secret în cadrul procesului electoral, iar nu în adoptarea actelor administrative".

Pe de altă parte, se arată în motivare, "recomandările privesc secretul votului ca un aspect al libertăţii de vot, care are drept scop protecţia persoanei împotriva unor forme de presiune cu care s-ar putea confrunta în cazul în care terţe persoane ar afla despre opţiunea realizată". Aici, însă, n-ar fi cazul, a conchis Curtea, care a casat "în tot" sentinţa Tribunalului. Căci, după cum au apreciat judecătoarele, deşi s-a făcut circ, acesta a fost unul... pe lege.

SCANDAL PERPETUU
To be continued…

Deşi procesul pe tema alegerilor a fost tranşat, scandalul din CJ Bihor nu s-a încheiat. Cu puţin înainte de emiterea sentinţei, la cererea şefului PSD Bihor, Ioan Mang, una dintre consiliere, Ana Maria Tiron, a fost exclusă din partid şi, drept urmare, şi-a pierdut locul între aleşii judeţului. Profitând că raportul de forţe a ajuns la 17 consilieri UDMR, PSD, ALDE versus 17 consilieri PNL, liberalii au blocat în mai multe rânduri - prin neprezentare, respingerea ordinii de zi şi apoi prin vot negativ - validarea următorului consilier PSD de pe listă, salontanul Adrian Szatmari.

PNL-iştii susţin că nu vor să-l valideze deoarece Ana Maria Tiron a contestat în instanţă Ordinul de Prefect prin care e exclusă din CJ, aşa că aceasta s-ar putea, zic ei, să câştige. Între timp, Tribunalul Bihor a respins pretenţiile lui Tiron, care a făcut recurs. Următoarea şedinţă a CJ a fost convocată pentru 7 noiembrie, având, din nou, pe ordinea de zi validarea lui Szatmari. PNL-iştii au boicotat, însă, din nou, şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean, ceea ce l-a făcut pe Ioan Mang să spună că "Deja suntem penibili".