Chiar și școala te vrea prost?

Faptul că țara te vrea prost nu mai e o noutate. Cum ar putea rămâne etern la putere o adunătură de hoți, zisă clasă politică, dacă nu prin votul unui electorat needucat?

Întrebarea mea e dacă nu cumva și școala contribuie la asta, cu sau fără intenție. Știm că societatea și statul au mari restanțe față de profesori. Că mulți părinți sunt într-un adevărat război cu profesorii și își învață copiii să disprețuiască școala și dascălii. Că statul îi plătește pe profesori în bătaie de joc și că școala e ultima pe lista de priorități reale. Că Guvernul alocă doar 2,1% din PIB pentru educație, deși legea votată de Parlament prevede minimum 6%. Adică statul sabotează direct școala, prin subfinanțare.

Dar oare profesorii nu au și ei restanțe față de elevi și studenți la cel mai important capitol - la educație? Oare profesorii cu vocație, atâți câți au mai rămas în școli în urma contraselecției promovate de stat, se mai opun degradării educației? Oare câți profesori mai au o tresărire de conștiință atunci când ideile generoase promovate oficial sunt contrazise de fapte?

Oare cum se împacă de exemplu educația ecologică, devenită un fel de Cântare a României pe stil nou, cu atitudinea anti-ecologică promovată tocmai prin evenimentele organizate la școală? Oare profesorii, inspectorii școlari, miniștrii învățământului, președintele acestei țări - toți oameni cu școală, intelectuali - nu au aflat că baloanele cu heliu care se eliberează acum la orice absolvire de ciclu școlar poluează mediul, eșuând pe câmpuri și în ape?  

Oare nu mai e niciun profesor care să oprească această tâmpenie? Care să spună că festivitatea de absolvire nu e petrecere de interlopi, că școala trebuie să formeze cetățeni responsabili, nu pițipoance și cocalari, și că trebuie să existe o congruență între vorbe și fapte? Că nu tot ce e la modă sau e posibil este și bun?

România educată e un proiect în care, din păcate, nu mai cred nici profesorii.

Orlando Balaș
profesor