Chestorul Alin Haniș, șeful Inspectoratului de Poliţie Bihor: „Poliția nu trebuie să fie vizibilă, ci eficientă”

Poliţist din 1997, chestorul Alin Haniş este unul dintre cei mai longevivi şefi ai Poliţiei Bihor, pe care o conduce din 2017. Cu ce rezultate şi cu ce metode, BIHOREANUL a vrut să afle într-un dialog cu ofiţerul care, după 7 ani în fruntea Inspectoratului Judeţean de Poliţie, afirmă că încă vrea să-şi pună amprenta asupra instituţiei: urmăreşte modernizarea acesteia, digitalizarea şi dotarea cu noi tehnologii, dar cere şi ca poliţiştii să nu uite nicio clipă că sunt în serviciul public. 

Chestorul oferă şi noutăţi: după ce deja analizele ADN au devenit banalităţi în investigaţii, Poliţia Bihor foloseşte drone pentru supravegherea traficului, iar din toamnă va introduce şi sistemul de monitorizare cu brăţări electronice a agresorilor, a persoanelor plasate în arest la domiciliu şi a celor sub control judiciar pentru care judecătorii dispun astfel de măsuri.

- Sunteţi poliţist de peste 25 de ani, unii colegi ai dvs. s-au pensionat deja. Vă place munca asta, uniforma sau pur şi simplu şefia? Dacă n-aţi mai fi la conducere, v-aţi retrage?

- Când am ales Academia de Poliţie nu ştiam că voi ajunge şef, am făcut-o pentru că îmi place munca de poliţist. Nu intenţionez să ies curând la pensie, deşi nici nu exclud, că n-ai de unde şti ce o să-ţi ofere viaţa. Într-adevăr, s-au pensionat mulţi colegi din promoţia mea, dar cred că eu aş rămâne în Poliţie şi dacă n-aş mai fi şef, în funcţie de oportunităţile care mi s-ar oferi. 

- Cum apreciaţi evoluţia IPJ Bihor de când sunteţi la comandă? Mai aveţi ambiţia de a vă pune amprenta asupra instituţiei?

- Normal că am în continuare obiective. Îmi doresc modernizarea, să evoluăm şi mai mult pe digitalizare, ceea ce e o necesitate, pentru că şi lumea infracţională evoluează. Îmi doresc, de asemenea, să fim o instituţie cât mai eficientă şi cât mai apropiată de cetăţean. Sper să reuşesc şi cred că voi preda instituţia într-o situaţie mai bună decât cea în care am preluat-o, cum de altfel este şi normal. 

"Să nu fii arogant"

- Ce vă mulţumeşte şi ce vă displace în activitatea IPJ Bihor şi a poliţiştilor bihoreni?

- Poliţia, între altele, aplică şi contravenţii, or nimeni nu-i încântat când este amendat. Îmi doresc o schimbare de atitudine în relaţia poliţistului cu cetăţeanul. Am observat un deranj în societate când poliţistul manifestă aroganţă, când nu explică măsurile de sancţionare, de aceea le repet colegilor că un cetăţean, chiar şi când e amendat, poate să nu fie foarte nemulţumit dacă i se explică de ce este sancţionat. Regula ar trebui să fie să-i explici cetăţeanului, să nu fii arogant. 

- Nostalgicii consideră că miliţienii de pe vremuri erau mai profesionişti decât poliţiştii de azi, "pensaţi şi cu gleznuţele goale". Cum le-aţi răspunde?

- Eu sunt optimist cu privire la noile generaţii de poliţişti. Ştiu că există nostalgici, dar faptul că unii colegi tineri adoptă o anumită modă nu înseamnă că nu sunt profesionişti. Colegii de acum 30 de ani foloseau alte metode, despre care nu are rost să discutăm, dar societatea se modernizează şi, chiar dacă personal nu sunt fanul unor mode, nu putem să le negăm. Pe de altă parte, nu-s aşa mulţi poliţişti care adoptă aceste mode, majoritatea au un aspect care nu-i scoate cu nimic în evidenţă.  

- Cât de pregătiţi sunt tinerii poliţiştii?

- Să ştiţi că sunt. E adevărat, la un moment dat, din cauza deficitului de personal, s-a redus perioada de şcolarizare, dar poliţist devii "furând meserie" de la colegii experimentaţi. Pregătirea s-a accentuat mult în ultima perioadă, avem chiar un serviciu dedicat unde sunt încadraţi colegi specializaţi în mai multe domenii, începând de la conducerea defensivă până la autoapărare. Pare simplu să porneşti girofarul şi semnalele acustice, dar trebuie să ştii să conduci maşina Poliţiei în condiţii de trafic dificile, la viteze mari şi fără a pune în pericol ceilalţi participanţi la trafic. Nu mai spun de pregătirea de specialitate, avem IT-işti, ingineri... În câţiva ani societatea va simţi îmbunătăţirea. 

"Nicio ţară nu-şi permite un poliţist la fiecare colţ de stradă"

- Cât de sigură este Oradea? Dar celelalte localităţi din Bihor? Care sunt principalele vulnerabilităţi asupra ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului?

- Nu avem concentrări deosebite de infracţionalitate în Oradea sau în alte localităţi din judeţ. Faptul că, la fel ca în toată ţara, cam 40% din situaţia operativă este în reşedinţa de judeţ, nu înseamnă că ar exista zone nesigure. Putem merge oriunde, la orice oră, fără a deveni victime. Pe de altă parte, nicio ţară nu-şi permite un poliţist la fiecare colţ de stradă, iar Poliţia nu trebuie să fie vizibilă, ci eficientă, să intervină prompt când este solicitată. În ce priveşte vulnerabilităţile, cele mai răspândite infracţiuni sunt cele de mică violenţă, lovirile şi ameninţările, iar mai nou, înşelăciunile online. 

- Mai avem interlopi "autentici", care să se războiască în stradă? S-au liniştit, s-au rafinat?

- Există persoane cu un comportament de genul ăsta, dar Bihorul nu e un judeţ în care să fie caracteristice grupări violente. Nu ştiu dacă s-au rafinat sau nu, dar am observat o tendinţă de a se muta aceste comportamente pe reţelele sociale, pe care le urmărim şi noi. 

"Nu am devenit brusc un popor mai violent"

- Aţi prezentat săptămâna trecută bilanţul activităţii Poliţiei Bihor pe prima jumătate a anului, conform căruia a scăzut numărul furturilor, dar a crescut infracţionalitatea stradală. Cât reflectă cifrele realitatea? 

- Realitatea e că faptele de încălcare a legii se reclamă mai mult. O anumită violenţă a existat totdeauna, ceea ce nu exista era tendinţa de a o reclama. Avem mai multe sesizări privind mica violenţă, dar există o preocupare continuă pentru diminuarea ei. Un pas înainte îl vom face în octombrie, când vom trece la implementarea sistemului de brăţări în cazul persoanelor cu ordine de protecţie, dar şi al celor în arest la domiciliu şi sub control judiciar, pentru care instanţa dispune aceste măsuri.

- Cum funcţionează?

- În cazurile de violenţă intrafamilială, de obicei se emite un ordin de protecţie. Victima primeşte un dispozitiv electronic, iar agresorul o brăţară. Se stabileşte un perimetru în care acesta nu are voie să fie concomitent cu victima, iar sistemul semnalează orice apropiere pentru a se interveni operativ. Sistemul va fi extins de la soţi şi concubini în conflict şi la persoane plasate în arest la domiciliu sau cu interdicţia de a părăsi ţara. Dar, revenind la chestiunea violenţei, eu nu cred că brusc am devenit un popor mai violent, ci că fenomenul a fost adus mai mult la lumină.

Răspund penal şi afacerişti cunoscuţi

- Aţi raportat şi o scădere a infracţionalităţii economico-financiare, deşi oamenii au senzaţia că "se fură" în continuare... 

- Sfera infracţionalităţii economico-financiare vizează relaţii între firme, iar cel mai important aspect e când se aduc prejudicii bugetului de stat. Aici lucrăm mult pe recuperarea prejudiciului şi cu rezultate foarte bune.

- Totuşi, există percepţia că oamenii de afaceri, ca şi politicienii, ar fi protejaţi de Poliţie în unele cazuri.

- Poate fi o percepţie determinată de accesul la informaţie, ceea ce are şi avantaje, şi dezavantaje. Avantajul e că obţii oricând orice informaţie cu un click, dezavantajul e că poate să apară o dezinformare sub aspectul unei generalizări care să creeze o anumită percepţie. Or, noi avem interesul ca mediul de afaceri, tocmai pentru că generează bugetele în baza cărora funcţionăm şi noi, şi educaţia, şi sănătatea, să funcţioneze legal. Este în interesul nostru, pur şi simplu.

- Cum colaborează Poliţia în aceste investigaţii cu Finanţele şi cu Parchetele?

- Fiecare instituţie acţionează conform atribuţiilor sale, dar cooperează, altfel rata de succes este foarte mică. O dovadă că nimeni nu este scutit de consecinţe e că răspund penal şi oameni de afaceri cunoscuţi. Nu cred că în zilele noastre cineva mai beneficiază de o aşa zisă imunitate fiindcă are bani sau o poziţie.

- Totuşi, unii îi consideră şi pe poliţişti responsabili de ineficienţă în aplicarea legii, alături de procurori, care nu se grăbesc să trimită inculpaţii în instanţă, şi de judecătorii care îi achită...

- Cele trei categorii - poliţist, procuror, judecător - lucrează pe lege. Indiferent dacă mie îmi place o lege sau nu, am obligaţia s-o aplic cum este. Astfel de convingeri le au în general persoane fără cunoştinţe juridice, dar tot ele îşi doresc să fie respectate la maximum drepturile cetăţenilor. Eu nu spun că nu pot fi şi situaţii când instituţiile se mişcă mai lent, dar trebuie avute în vedere constrângerile legii. 

Mesaje de descurajare

- Cât de mult contează camerele de supraveghere montate de primării în menţinerea ordinii publice şi în investigarea infracţiunilor? 

- Avem un sprijin important din partea administraţiilor locale, indiferent de culoarea politică. Cam toate au înţeles că nivelul de siguranţă este esenţial pentru nivelul de trai al cetăţeanului. Avem acest sprijin la nivelul municipiului Oradea, care este şi cel mai dezvoltat, dar şi în localităţile mai mici. 

- Au fost de folos înregistrările?

- Bineînţeles. Nu există speţă din domeniul judiciar de un cât de mic răsunet în care să le nu fi folosit. De multe ori imaginile sunt chiar punctul de plecare în unele investigaţii, de la accidente cu fuga şoferilor până la cazuri de violenţă, şi asta chiar dacă accidentul propriu zis sau fapta de violenţă în sine nu a fost filmată, pentru că autovehiculele şi persoanele se deplasează între perimetre supravegheate video şi pot fi identificate. 

- De anul trecut, Poliţia Bihor desfăşoară săptămânal acţiuni pe şosele, iar şoferii cu alcoolemie mare sunt reţinuţi 24 ore. Au avut efect astfel de măsuri mai severe?

- Au avut, ca dovadă scăderea numărului de accidente cu răniţi grav şi cu decese. Am vrut să transmitem un mesaj ferm, că nu poţi face nişte lucruri şi să rămâi nesancţionat. 

- Am remarcat, de asemenea, că şi poliţiştii de la Protecţia Animalelor practică reţinerea persoanelor care chinuie sau ucid animale...

- Până la urmă, ne-am dorit să fim civilizaţi, europeni, şi nu putem depăşi anumite limite nici în acest domeniu. Schingiuirea unor fiinţe lipsite de apărare este tot o faptă gravă, care trebuie sancţionată pe măsură. Mesajul nostru este de descurajare inclusiv a violenţei asupra animalelor. Mi se pare normal ca, dacă tot avem o formaţiune specializată, să avem şi rezultate, şi veţi vedea că vor fi progrese şi în acest domeniu, nu doar datorită nouă, ci societăţii în ansamblu.

"Ţinem pasul cu infractorii"

- Ţine pasul Poliţia cu avansul tehnologic în "competiţia" cu infractorii? Are instituţia dotări şi personal calificat în utilizarea noilor tehnologii?

- Avem şi una, şi alta, şi ţinem pasul cu infractorii. Ne-ar plăcea să fim cu un pas înainte, dar ei beneficiază de resurse din infracţiuni, noi suntem plătiţi de cetăţean. Evoluţia tehnologiei e foarte rapidă şi cred că nicio instituţie nu se poate upgrada în ritmul acestei evoluţii, dar avem mijloace tot mai avansate.

- Cum ar fi?...

- Un exemplu de impact este supravegherea traficului din dronă. Tot la Poliţia Rutieră folosim şi un aparat care în cercetarea la locul faptei scanează zona, permiţând reducerea timpului cercetării pentru a ţine cât mai puţin blocat drumul, dar fără a neglija acurateţea cercetării, căci adesea se pune problema răspunderii penale. Criminaliştii au şi ei dotări de ultimă oră, de pildă analizele ADN au devenit rutină...

- Legislaţia a fost recent modificată în ce priveşte constatarea consumului de droguri de către şoferi, considerându-se că drugtestele pe care Poliţia le foloseşte în trafic dau prea multe erori. Dvs, însă, spuneţi că aveţi încredere în aceste teste...

- De la anumite situaţii, s-a generalizat. E adevărat că aparatele, ca şi oamenii, pot da erori, şi nimeni n-o să poată face un echipament care să nu dea erori. Dar aparatele pe care le avem în dotare sunt de ultimă generaţie şi cu o rată de precizie mare, de aceea s-a şi prevăzut în legislaţie o dublare până la tragerea la răspundere, căci nu se merge doar pe drug-test, ci şi pe analiza de laborator care confirmă sau infirmă proba. Compoziţia chimică a drogurilor se modifică foarte repede, dar aparatele Drager au o capacitate destul de mare de identificare a substanţelor psihoactive. Legiuitorul a vrut să vină în sprijinul cetăţeanului, pentru că în unele locuri durau foarte mult analizele, iar riscul era ca o persoană să stea foarte mult fără permis şi să-i vină rezultatul negativ la probe. Şi atunci s-au introdus cele 3 zile care limitează perioada în care se rămâne fără permis. Înainte de această modificare, însă, la noi veneau rezultatele şi în 2 ore. Ce s-a hotărât acum, printr-un ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului de Interne, este ca analizele să se facă la Timişoara, dar sper ca în curând să apară dotările şi în Bihor, ca să ne încadrăm în termenul de 3 zile în toate cazurile.

"Nu ar apela la noi dacă nu ar avea încredere"

- Eficienţa Poliţiei ţine şi de încrederea cetăţenilor în Poliţie. Este diminuată această încredere?

- În opinia mea, unul dintre indicatorii încrederii în Poliţie e faptul că tot mai mulţi cetăţeni ne solicită. Nu cred că ar apela la noi dacă nu ar avea încredere. Sigur, încrederea se şi pierde, de la o speţă eşuată sau prezentată ca eşuată, dar asta nu înseamnă că nu ne străduim s-o câştigăm. 

- Sunt poliţişti exemplari, precum cei care, recent, au prins rapid ucigaşii prostituatei din Prima Oneştilor, dar şi poliţişti care nu văd cum se vând ţigări de contrabandă în piaţă sau care, cum e cazul şefului de Post din Auşeu, brutalizează şi încătuşează cetăţeni care apelează la Poliţie. Despre primii nu ştim dacă sunt recompensaţi, despre ceilalţi vedem că sunt sancţionaţi doar cu o mustrare...

- Hai să mergem în Piaţa Rogerius şi o să vedeţi că nu găsim nicio ţigară de contrabandă. Stau în apropiere persoane cu "ţighi, ţighi", dar nu au ţigări asupra lor. Le ţin în apartamente din zonă, uneori i-am şi prins. Dar în locuinţe nu putem intra oricum, trebuie îndeplinite mai multe condiţii legale şi nu ştiu pe nimeni care să fi venit să spună "am cumpărat ţigări din apartamentul cutare". 

În cazul din Auşeu sunt două aspecte: când un poliţist e suspectat de o faptă penală, de cercetare se ocupă Parchetul. Ce am putut noi cerceta disciplinar a fost încălcarea procedurilor de lucru de către poliţist, iar mustrarea nu este fără consecinţe: înseamnă penalizare la salariu şi blocarea avansării. Cât despre răsplătirea poliţiştilor merituoşi, recompensa bănească nu mai există de ani buni. Încercăm să-i stimulăm prin avansare înainte de termen sau prin promovare în funcţie.

- Ce e nou în cazul Filimon, poliţistul care îşi acuza colegii că i-ar fi deconspirat identitatea unui om de afaceri cu a cărei soţie îşi disputase un loc de parcare, iar dvs i-aţi fi cerut să vă împăcaţi cu acesta? Erau încă proaspete scandalurile cu Victor Micula, iar Recorder titra că Poliţia Bihor este o instituţie "pentru cei puternici". V-aţi împăcat cu eticheta?

- Nu, o consider nemeritată. O parte din poveste s-a şi lămurit, eu însumi am fost cercetat penal, iar dosarul a fost clasat definitiv. Dar mai este un dosar, pentru alte aspecte, aşa că se vor lămuri toate. Ce pot să vă spun, cu mâna pe inimă, e că Poliţia este pentru toţi cetăţenii. 

- Are sau nu Poliţia Bihor probleme de integritate? Avem poliţişti cercetaţi pentru corupţie, pentru pactizarea cu infractorii?

- Poliţişti suspectaţi de corupţie nu mai avem în ultima vreme. Pentru abateri disciplinare şi comportament necorespunzător, da. Dar nu uitaţi că în IPJ Bihor lucrează peste 1.200 de oameni. Raportat la acest efectiv, cazurile negative sunt puţine. Pentru mine, important e să fie cât mai puţine şi să fie sancţionate, tocmai pentru ca oamenii să aibă încredere în Poliţie.