Cetate, caut „asediu”: După investiții de 21 milioane euro, Primăria Oradea nu găsește chiriași pentru spațiile din Cetate (FOTO)

14 ani de reabilitare, 21 milioane de euro cheltuiți, reamenajări de 3,3 milioane de euro încă în derulare și proiecte în valoare de alte 3,4 milioane de euro depuse pentru finanțare europeană.

Raportat la toate aceste cheltuielile făcute pentru punerea în valoare a Cetății Oradea, rezultatele sunt jenante. Multe spații sunt goale și, cu excepția evenimentelor de weekend, fortificația este pustie. „Mai avem încă de lucru la atragerea de turiști și chiriași”, recunoaște primarul Florin Birta.

Departe de potențial 

În afara evenimentelor organizate de Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune, cum sunt târgurile de Paști și de Crăciun sau Festivalul Medieval, străzile din incinta Cetății sunt goale. 

Oficial, nimeni nu știe câți turiști ajung să viziteze fortificația, singurul barometru fiind încasările Muzeului Cetății. „Anul trecut am avut 1.100 de vizitatori în ianuarie, iar numărul acestora a crescut la 5.536 în luna mai. Anul acesta am ajuns la 1.120 intrări în ianuarie și 5.800 în mai”, spune șeful Muzeului orașului Oradea, secție a Muzeului Țării Crișurilor, Ionuț Ciorba (foto).

Până acum, în cel mai bun an, Muzeul Cetății a atras circa 50.000 de plătitori, cu vârfuri în perioada concediilor, iulie – august. Judecând după aleile din fortificație, săptămâna trecută pustii, performanța de dinaintea pandemiei este încă departe de atins.

Pe pierdere 

Chiriașii Cetății, și așa puțini, se plâng de lipsa mușteriilor. „La evenimente mai vin vizitatori, dar în timpul săptămânii e pustiu”, spune Alexandrina Chelu-Schorr, proprietara unui magazin de steaguri.

În loc să aducă mai mulți vizitatori, vara i-a alungat. „De când cu canicula, nu-mi trece nimeni pragul. Înainte mai aveam 10 – 12 vizitatori pe zi, oricum prea puțini”, afirmă și Ida Pázmán, una dintre artizanii care de 8 ani deține cu chirie un spațiu în incinta fortificației.

Din lipsă de clienți, întreprinzătorii își acoperă cheltuielile din propriile buzunare. „Mă descurc greu. Plătesc chirie 1.860 lei pe lună, plus utilitățile, care pe luna martie au fost de 1.600 lei. Am de plătit 700 euro pe lună, dar îmi intră foarte puțini oameni în atelier”, zice Pázmán.

Localurile deschise în Cetate, de la Corsarul și Piața 9 la Meridian Zero, nu o duc nici ele mult mai bine. „Am deschis restaurantul în 2019 și abia anul trecut am închis «pe zero». Până atunci, cu pandemia, cu numărul mic de vizitatori, am pierdut sute de mii de euro”, spune unul dintre patronii Meridian Zero, Dorin Popa (foto), care speră ca măcar anul acesta să facă profit. 

Chirii da, vânzări ba 

Artizanii și comercianții din Cetate se plâng cu toții de chiriile prea mari comparativ cu atractivitatea comercială. „Plătim chirie 2.000 de euro pe lună în condițiile în care vine prea puțină lume”, spune Popa.

Un motiv ar putea fi lipsa parcărilor. „Toată ziua, parcarea din fața Cetății e ocupată de mașinile celor care lucrează în zonă, iar seara de ale riveranilor. În șanțul Cetății și pe strada Griviței nu ai unde opri un autobuz turistic fără a fi amendat, așa că lumea evită zona”, susține întreprinzătorul.

Alt motiv e lipsa promovării. „Cu excepția festivalurilor, nu se aude nimic de Cetate”, zice Ida Pázmán. De altfel, absența unei strategii e reclamată și de opoziția locală. „Nu a existat niciodată o strategie care să ne spună unde vrem să ajungem peste 10 ani. Cetatea este văzută doar din punct de vedere administrativ: organizăm evenimente, închiriem spațiile, încasăm banii și gata”, acuză consilierul PSD Liviu Sabău Popa (foto). 

Mai mult închis

Și nici așa nu funcționează lucrurile. Cel mai bun exemplu de proastă gestiune a spațiilor este amplasamentul cu destinație de hotel din corpurile D și E. Spațiul de 1.300 mp, cu o terasă de 80 mp, este închis de 7 ani.

În 2016, Primăria l-a închiriat unei firme din grupul hotelier President în schimbul a 6.000 lei plus TVA pe lună. După un an, însă, ofițerii de monitorizare ai ADR Nord Vest au dispus rezilierea contractului, iar municipalitatea a fost obligată să plătească statului cei 72.000 lei încasați drept chirie. Motivul? Fiindcă Cetatea a fost reabilitată pe bani europeni, exista interdicția să facă profit timp de 5 ani, interval în care Primăria trebuia să găzduiască artiști la prețuri simbolice.

Apoi, după încă 5 ani, Primăria l-a transferat Asociației pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune, care în 2021 a vrut să-l pună, gratuit, la dispoziția instituției de învățământ Oradea Hospitality Management Academy, pentru practica elevilor din domeniul hotelier. După un an, însă, contractul de comodat a fost desființat din nou, Curtea de Conturi Bihor hotărând că APTOR nu poate administra spațiile orașului, pe motiv că asociația nu ar fi de utilitate publică.

Fără căutare 

După cele două încercări ratate, în decembrie 2023 Consiliul Local a aprobat scoaterea la licitație cu destinația expresă de hotel-școală, la o chirie pornind de la 10.000 lei pe lună. La procedura anume organizată pentru OHMA, însă, nu s-a prezentat nimeni.

„Pentru pornirea activității, chiriașul trebuia să își asume o investiție în dotări de circa 150.000 euro, care la finalul contractului urmau să rămână orașului. Din ce am înțeles, a ajuns la concluzia că nu își permite”, spune city-managerul Mihai Jurca (foto).

Rămas fără client, Consiliul Local a decis luna trecută să repete licitația, de data aceasta spațiul urmând să aibă exclusiv destinația de hotel. Poate a patra oară va fi cu noroc.

„Vom avea ofertanți” 

Reprezentanții municipalității nu-și găsesc nicio vină. „Direcția Patrimoniu Imobiliar a preluat de la APTOR spațiile din Cetate anul trecut. De atunci, din 43 amplasamente, majoritatea au fost închiriate. Mai avem de licitat doar 9”, se apără șeful DPI, Lucian Popa, convins că toate vor fi închiriate. 

Primarul Florin Birta (foto) consideră că Cetatea a fost victima împrejurărilor și este și el convins că spațiul va fi în final închiriat, iar fortificația va deveni în timp atractivă. „Până acum nu a putut ajunge lumea în Cetate pentru că peste tot în jur erau șantiere. După ce vom organiza tot mai multe evenimente, oamenii se vor obișnui să vină”, spune edilul.

Atât tot doar că nimeni nu poate aprecia în cât timp se va întâmpla acest lucru. Iar dacă municipalitatea n-a reușit să dea în chirie hotelul după 7 ani, e greu de crezut că edilului îi va ajunge viitorul mandat să readucă la viață toată fortificația. Cu toți banii îngropați în ea...

14 ANI ÎN ȘANTIER
Cetate în lucru

Izolată în epoca comunistă de restul orașului printr-un șir de blocuri care se dorea să dea aliniamentul unui nou centru civic, Cetatea Oradea a servit de-a lungul acesteia ca lagăr de tranzit, unitate militară, sediu al Poliției Rutiere și al Arhivelor Naționale. 

După căderea regimului, în a doua jumătate a anilor ʼ90, la propunerea răposatului episcop ortodox Ioan Mihălțan, intrarea centrală în Cetate a fost acoperită complet prin construirea Catedralei Episcopale Învierea Domnului.

Vechea fortificație medievală a fost renovată cu fonduri europene pe etape. În prima, demarată în 2010, au fost refăcute 8 corpuri de clădire, de la muzeu la spațiile meșterilor artizani. Trei ani mai târziu, în cadrul celei de-a doua etape, au fost refăcute încă patru corpuri de clădire, o galerie de artă și un hotel botezat Asylum Artorum. Încheiată în primăvara lui 2022, etapa a treia a vizat reabilitarea bastioanelor Ciunt și Bethlen, precum și a drumurilor de rond care le deservesc.

În prezent, în Cetate se execută etapa a patra, pentru consolidarea bastionului Crăișorul, în paralel cu amenajarea unui centru multicultural, fiind de asemenea depus spre finanțare un proiect pentru consolidarea Bastionului Aurit și a Curții Estice.