Ce vor pentru Bihor? Pentru următorii 7 ani, Bihorul are proiecte de 1,4 miliarde euro

Vrem, nu vrem, Europa ne obligă să ne apropiem de ea. Fiindcă anul acesta începe un nou exerciţiu financiar al UE, care se va încheia în 2020, judeţele sunt obligate să-şi facă strategii de dezvoltare cu proiecte pentru următorii 7 ani, cu riscul că altfel nu vor putea accesa fonduri nerambursabile pentru cofinanţarea lor.

Acesta e şi motivul pentru care Consiliul Judeţean Bihor încredinţa anul trecut elaborarea strategiei judeţului unor firme de consultanţă, la fel cum procedase şi înainte, pentru perioada 2007-2013. După 7 luni, lucrarea a fost pusă în discuţia specialiştilor şi a publicului, pentru completări şi modificări, urmând ca varianta finală să fie dezbătută luna viitoare de consilierii judeţeni.

BIHOREANUL vă prezintă principalele prevederi ale documentului ce acoperă aproape toate activităţile şi include proiecte în valoare-record de 1,4 miliarde euro, opiniile foştilor şi actualilor şefi ai administraţiei judeţene, dar şi ale unor specialişti independenţi care au remarcat atât meritele strategiei, cât şi părţile ei slabe.

Sub zodia suspiciunii

Licitaţia pentru realizarea strategiei judeţului 2014-2020 a fost adjudecată în mai 2013, pentru 90.000 euro, de asocierea firmelor bucureştene Gea Strategy & Consulting şi Romactiv Businees Consulting, rezultat criticat pe motiv că la cea de-a doua companie lucrase şeful de cabinet al preşedintelui CJ, Horia Carţiş.

După debutul cu stângul, cauzat de suspiciunea "dedicaţiei", o echipă de 16 consultanţi a studiat precedenta strategie, a cules date de la Institutul Naţional de Statistică, Registrul Comerţului, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de la cele 101 consilii municipale, orăşeneşti şi comunale din judeţ, şi a cerut informaţii şi de la alte instituţii, inclusiv de la organizaţii private.

În vară au urmat întâlniri cu reprezentanţii diferitelor entităţi interesate, axate pe chestiuni ce mergeau de la capacitatea administrativă a autorităţilor până la situaţia mediului de afaceri, resurselor umane şi infrastructurii sociale, educaţionale şi sanitare.

Patru scopuri

După centralizarea informaţiilor, consultanţii au elaborat o analiză-diagnostic conform sarcinii trasate de conducerea CJ de a întocmi strategia aşa încât să satisfacă patru obiective majore: dezvoltarea infrastructurii (de toate felurile), creşterea competitivităţii în industrie şi agricultură, valorificarea potenţialului turistic, respectiv dezvoltarea serviciilor publice şi a capacităţii administrative a instituţiilor.

Ulterior, în urma consultărilor şi vizitelor în teren, în document au fost incluse 124 de proiecte proprii ale CJ care să fie derulate până în 2020 şi au fost inventariate 1.517 proiecte în curs de implementare sau doar iniţiate de cele 101 consilii locale.

Analiză cuprinzătoare

Componenta de bază a strategiei e analiza situaţiei prezente, care descrie şi studiază pe 136 de pagini, în detaliu, cu concluzii de tip "plusuri" şi "minusuri" profilul geografic şi administrativ al judeţului, dezvoltarea urbană şi rurală, relaţiile dintre unităţile administrativ-teritoriale (UAT-uri), economia, turismul, capitalul uman, infrastructura de educaţie şi sănătate, edilitară (gaze, electricitate, apă, canalizare, gestiunea deşeurilor) şi de comunicaţii (aeroport, căi ferate, drumuri), la final fiind prezentate concluzii generale.

Situaţia de la care se porneşte relevă lucruri cunoscute, dar obligatorii de menţionat în asemenea documente, precum conectivitatea bună spre Ungaria, vestul, nord-vestul şi centrul ţării, interesul rezidenţial crescut pentru Oradea şi Zona Metropolitană, dar şi neajunsuri ca fragmentarea judeţului în 101 UAT-uri, care îngreunează colaborarea dintre ele, gradul de urbanizare scăzut, sau dependenţa de marii angajatori, ce determină salarizarea modestă.

20 de ani regres, 3 ani de revenire

Analiza confirmă tendinţele cunoscute, dar cu informaţii noi. De pildă, în ce priveşte demografia se subliniază sporul natural constant negativ, iar din punct de vedere economic că Oradea a suferit din 1991 până în 2011 un declin continuu (de 41,15%, depăşit doar de cel al Şteiului - 42,84%), cauzat de dispariţia industriei. Economia judeţului e afectată de disproporţii grave (77% din firme sunt profilate pe servicii, doar 20% pe producţie), iar în agricultură exploataţiile sunt fragmentate şi ineficiente.

Abia din 2011 se remarcă o revenire a economiei, în sectoare tradiţionale (confecţii, textile, încălţăminte - locul I pe ţară), dar şi în domenii noi: tehnologia informaţiei (în 2011 Bihorul era pe locul I în ţară la fabricarea calculatoarelor şi echipamentelor periferice, după numărul de salariaţi şi cifra de afaceri) ori fabricarea subansamblurilor electronice (tot locul I). Documentul prezintă şi studii de caz din industria cauciucului şi maselor plastice (locul I în ţară), industria mobilei (locul V), exploatarea resurselor (mai ales de ţiţei, unde Bihorul asigură 10% din producţia internă) etc.

Infrastructură pe minus

Dacă în ce priveşte infrastructura socială (sistemul de ocrotire a copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi), de educaţie şi de sănătate se notează progrese din 2007 (modernizarea şcolilor şi spitalelor), cea mai mare problemă este starea infrastructurii de comunicaţii. Bihorului îi lipseşte o autostradă, are doar 316 km de drumuri naţionale (din care doar 25,6% modernizaţi), oraşele (cu excepţia Oradiei) nu au centuri, căile ferate (550 km) sunt neelectrificate, iar aeroportul asigură curse regulate doar spre Capitală, deşi se cer şi curse externe (spre Italia şi Spania).

Reţelele edilitare sunt şi ele grav deficitare: gaz există doar în 17,8% din UAT-uri (totuşi între 2006-2011 s-a înregistrat o extindere de 12,5%), termoficare doar în 2,9% din localităţi, reţele de apă în 86% din UAT-uri (în creştere cu 10% în 2011 faţă de 2006), canalizare în numai 25,7% din localităţi (în extindere cu 18% în 2011 raportat la 2006).

Concluzia e că, deşi Bihorul are o poziţie geografică favorabilă, ramuri economice profitabile, resurse naturale şi turistice bogate, o universitate clasată pe locul 10 în ţară şi cu specializări variate, infrastructură educaţională şi sanitară peste medie, factorii care îngreunează dezvoltarea sunt dificil de ameliorat, necesitând investiţii uriaşe.

Ce-i de făcut

Consistenţa strategiei rezidă în inventarierea tuturor proiectelor, din toate domeniile, care trebuie materializate în următorii 7 ani. Pentru dezvoltarea administrativă există 17 proiecte cu valori între 30.000 şi 60 milioane euro (de pildă, implementarea gestiunii integrate a deşeurilor, sisteme informatice pentru plata taxelor, cadastru digital, actualizarea planului de amenajare a teritoriului, asistenţă pentru consiliile comunale în accesarea de fonduri, sprijinirea ADI-urilor).

Pentru dezvoltarea economică sunt propuse 12 proiecte, între 30.000 şi 40 milioane euro (inventarierea terenurilor pentru investitori, participarea la misiuni externe pentru găsirea de investitori, construirea de parcuri industriale, la Tileagd - 30 mil. euro, Beiuş - 20 mil., Marghita - 10 mil., Săcueni-Valea lui Mihai - 20 mil.), asistenţă pentru agricultori şi înlesnirea parteneriatelor dintre aceştia.

Strategia prevede extinderea infrastructurii de apă-canal, atât în UAT-urile cu potenţial turistic (10,3 mil. euro), cât mai ales prin programul Aparegio (126,34 mil.), a reţelei de servicii sociale (3,8 mil.) şi sanitare (8 mil.), valorificarea resurselor geotermale (2 mil.).

Pentru turism au fost prevăzute 20 de proiecte (între 25.000 şi 2 milioane euro) ce au în vedere valorificarea Băilor Felix şi 1 Mai, dar şi a destinaţiilor din Apuseni, crearea unui brand turistic al judeţului, realizarea unor muzee etnografice în 1 Mai şi pe Valea Ierului, promovarea turismului "de aventură" (canyoning, rafting etc), amenajarea a noi peşteri, reabilitarea cabanei Vadu Crişului, susţinerea şi promovarea meşteşugurilor tradiţionale, inclusiv prin deschiderea unei şcoli de profil şi a unor magazine de desfacere etc.

Urgenţa nr. 1

Cum era de aşteptat, pentru infrastructura de transport au fost adunate cele mai multe proiecte - 70. Pe primele locuri: modernizarea Aeroportului (74 mil. euro din fonduri UE, de la Guvern, CJ şi din venituri proprii), electrificarea căilor ferate spre Cluj, Timişoara, Debreţin şi Bekescsaba (600 mil. euro), construirea (de către CNADNR) a centurilor pentru Marghita (12,79 mil. euro), Valea lui Mihai (11,75 mil.), Beiuş-Ştei-Vaşcău (117 mil.) şi Aleşd (74,89 mil.), reabilitarea DN 19 Şimian-Săcueni-Diosig (20 mil.), DN 19B Săcueni-Suplacu de Barcău-Marghita (40 mil.) şi DN 19E Biharia-Chiribiş (5 mil. euro). Strategia prevede şi continuarea reabilitării unor tronsoane de drumuri judeţene la care lucrările au început (DJ 191 Marghita-Tăşad, DJ 767A Uileacu de Beiuş-Bălaia-Sârbi, DJ 792A Beliu-Tinca-Leş, DJ 797A Bicaciu-Ianoşda-limită cu DN 79 Oradea-Arad).

Cele mai multe proiecte (70%) sunt noi: DJ 764 Beiuş-Roşia-Aştileu-Aleşd, DJ 108I Bucea-Bulz-Tileagd, DJ 764 Beiuş-Roşia, DJ 764D Bratca-Borod, DJ108I Bucea-Bulz-Vadu Crişului, DJ 795 Salonta-Tinca-Holod-Vintere, DJ 764A Beiuş-Stâna de Vale, DJ 764F Uileacu de Beiuş-Finiş-Lazuri de Beiuş-Lunca, DJ 108H Pădurea Neagră şi DJ 191A Chiribiş, DJ 767 Sâmbăta-Tileagd, DJ 767B Tăşad-Copăcel-Serghiş-DJ 767 şi multe altele. Scopul principal? Crearea legăturilor între drumurile naţionale pe axa est-vest a judeţului, astfel încât cei care vor să ajungă, de exemplu, din zona Beiuş spre Cluj sau spre Arad să nu mai facă ocoluri.

Între ambiţii şi lacune

De la prima lectură sare în ochi, totuşi, că pe cât de mare a fost atenţia acordată infrastructurii, pe tot atât de deficitară este strategia în propuneri pentru dezvoltarea învăţământului superior şi profesional, dar şi a aşa-numitei "industrii recreative" (Teatrul, Muzeul ori sportul nefiind pomenite, iar existenţa Universităţii doar citată).

Cel mai mare reproş se referă însă la faptul că strategia e o "înşiruire de proiecte" nerealizabile şi vine, previzibil, de la liderul grupului PDL din CJ, Ionel Avrigeanu. "Se vede că s-a muncit mult la strategie, dar nu văd ce rost are, de pildă, propunerea de electrificare a căilor ferate, care cere 600 milioane euro. Dacă n-a făcut-o Ceauşescu, n-o s-o facă nici Consiliul Judeţean!", zice Avrigeanu, adăugând, sceptic: "Nu cred că se vor realiza nici măcar 10% din obiective".

Mai ponderat, şi pentru că face parte din conducerea CJ, UDMR-istul Alexandru Kiss e satisfăcut că direcţiile de dezvoltare din vechea strategie au fost preluate de cea nouă dar, în schimb, îi impută acesteia că nu privilegiază reşedinţa de judeţ şi Zona Metropolitană. "Oradea are o treime din populaţia judeţului şi este motorul dezvoltării judeţului, dar importanţa ei nu se vede suficient", zice Kiss. Aceeaşi observaţie o face şi sociologul Adrian Hatos: "Zona Metropolitană merita mai multă atenţie".

Cu dus şi întors

Reprezentanţii mediului de afaceri văd alte probleme. Consultantul Dacian Palladi consideră că noua strategie păcătuieşte prin faptul că nu rezolvă situaţia capitalului uman. "E bine că vrem parcuri industriale şi în judeţ, dar investitorii se plâng că nu avem muncitori calificaţi", spune Palladi, care crede că trebuia studiată mai detaliat dezvoltarea şcolilor profesionale. "La fel, dacă vrei dezvoltarea agriculturii, trebuie să te gândeşti şi la industria alimentară, să faci unităţi de procesare a produselor agricole".

Pe de altă parte, conchide specialistul, oricât de mult şi-ar dori dezvoltarea Bihorului, "Consiliul Judeţean are totuşi prea puţine pârghii ca să determine investiţii pe care nu le pot face decât alte instituţii sau mediul privat", dând exemplul turismului: "Degeaba faci drumuri, apă şi canalizare dacă proprietarii de pensiuni nu asigură servicii conexe pentru petrecerea timpului liber, iar celelalte autorităţi nu asigură servicii medicale de urgenţă sau de recuperare".

Ajustări şi completări

Nici şeful CJ nu e deplin satisfăcut de proiectul strategiei. Reprezentanţii celor 101 UAT-uri, spune Cornel Popa (foto), au răspuns cu întârziere şi superficial solicitărilor, "ca şi cum nu ar fi fost în primul rând interesul primarilor ca proiectele lor să fie luate în considerare", iar alte instituţii fie nu au răspuns deloc, fie au furnizat doar informaţii statistice, fără propuneri. Mai mult, documentul nu include, cum ar fi vrut Popa, şi un plan de alimentare cu apă şi de canalizare a zonei Padiş şi un proiect de valorificare a apei geotermale în zone ca Ştei, Marghita şi Aleşd, unde zăcămintele permit atât activităţi balneare, cât şi termoficarea localităţilor.

"Până luna viitoare vom culege şi propunerile pe care vor să le mai facă alte instituţii, ONG-uri şi persoane fizice, consultanţii le vor analiza, după care proiectul va fi ajustat şi completat", spune preşedintele, iar în februarie sau cel târziu în martie strategia să fie adoptată de consilierii judeţeni. Nu de alta, dar 2014 a început, la fel ca numărătoarea inversă până în 2020. Iar în goana pentru banii UE alţii se pot dovedi mai iuţi de picior...

Precedenta strategie a judeţului, pentru perioada 2007-2013, a fost elaborată în 2006, când CJ era condus de Alexandru Kiss (foto), Gavrilă Ghilea şi Ionel Avrigeanu, de către firma RaptorInvest SRL, o subsidiară a companiei maghiare Raptor Kft, deţinută de doi politicieni din Ungaria, pentru 1,7 miliarde lei vechi (50.000 euro).

BIHOREANUL arăta atunci că documentul conţinea multă "burtologie", fără proiecte concrete, asta deşi propunea şase direcţii de dezvoltare: pentru agricultură şi silvicultură, "crearea de condiţii pentru dezvoltarea industriei", "dezvoltarea infrastructurii de transport, gaz, electricitate, apă, canalizare şi telecomunicaţii", a resurselor umane, "îmbunătăţirea condiţiilor învăţământului, prevederilor sociale, instituţiilor sanitare, păstrarea culturii locale, ocrotirea mediului şi dezvoltarea turismului".

Pentru drumuri, de pildă, se enunţa modernizarea prin "construirea, înnoirea şi mărirea capacităţii de trafic a drumurilor intra şi extravilane aparţinătoare localităţilor şi a porţiunilor drumurilor de calitate inferioară care ocolesc aşezările", dar strategia nu include niciun proiect pentru vreun anume drum, la fel întâmplându-se cu modernizarea şcolilor, spitalelor şi infrastructurii edilitare.