Ce a lăsat în urmă orădeanca Ioana Mihăilă, după plecarea forţată din Guvern: "De dragul proiectelor, m-aş întoarce ca ministru" (VIDEO)

După 4 luni ca secretar de stat şi alte 4 ca ministru, orădeanca Ioana Mihăilă a renunţat la şefia Ministerului Sănătăţii, la fel cum au demisionat din Guvern toţi colegii USR-PLUS, după mazilirea de către premierul Florin Cîţu a ministrului Justiţiei, pentru refuzul de a aviza înfiinţarea Programului Naţional de Investiţii Anghel Saligny.

Mihăilă povesteşte pentru cititorii BIHOREANULUI cum s-a deteriorat relaţia cu premierul, afirmând că s-ar întoarce la Minister dacă s-ar reface, fără Cîţu, coaliţia USR-PLUS cu PNL şi UDMR, explică ce a reuşit şi ce făcut, greşelile în gestionarea pandemiei, problemele în asigurarea unor medicamente şi stadiul mult promiselor reforme din sănătate. Concluzia fostului şi, poate, viitorului ministru: se putea mai mult dacă ar fi fost bani şi timp.

A fost şi bine, a fost şi rău...

- Cum vedeţi criza guvernamentală de acum? De ce nu funcţionează coaliţiile în România? Şi ce pot înţelege românii din asta?

- Cred că sursa principală a crizei guvernamentale este premierul Florin Cîţu. O coaliţie poate funcţiona dacă obiectivele tuturor partidelor componente, chiar dacă nu se intersectează 100%, se centrează în majoritatea lor pe nevoile cetăţenilor, nu ale propriilor votanţi, în funcţie de campaniile lor interne.

- Cum aţi colaborat cu premierul?

- Nu tot timpul a fost o colaborare proastă. Au fost momente în care proiectele propuse au avut susţinerea Guvernului, momente când unele proiecte au fost întârziate, de exemplu impulsionarea campaniei de vaccinare anti-Covid prin vouchere şi loteria vaccinării (eu le-am propus la sfârşitul lunii iulie), şi momente când proiectele au fost blocate sau întârziate nepermis, cum a fost cazul rectificării bugetare. Sprijin am primit în chestiuni acute, în gestionarea vaccinurilor, când au trebuit decise donaţii sau vânzări de vaccinuri, de asemenea când s-a decis vaccinarea la medicii de familie şi în ambulatorii.

- Aşadar doar în ultimul timp au fost fricţiuni?

- Nu fricţiuni, dar întârzieri ale proiectelor.

- Şi asta, credeţi dvs, s-a întâmplat pentru că premierul s-a concentrat pe campania internă din PNL şi a neglijat guvernarea, sau din alte motive?

- Aici n-aş avea cum să răspund, sunt motivele premierului.

- Dacă s-ar reface coaliţia, aţi reveni ca ministru? Sau optaţi pentru politica locală?

- În cele 8 luni, 4 ca secretar de stat, 4 ca ministru, am demarat foarte multe proiecte şi, de dragul lor, pentru a le vedea continuate, m-aş întoarce ca ministru.

- USR-PLUS va avea la rându-i un congres luna viitoare, după ce în judeţe alegerile interne au fost marcate de scandaluri, excluderi şi demisii. Cu cine veţi vota: Barna sau cu Cioloş? Şi care e direcţia în care ar trebui să se îndrepte USR-PLUS?

- Eu sunt pe lista celor propuşi în Biroul Naţional de candidatul Cioloş, este unul dintre oamenii care m-au inspirat să fac pasul spre PLUS în urmă cu vreo 2 ani. Şi aici e valabil ce am spus anterior, că trebuie să votăm omul şi echipa care vor să investească în proiecte benefice cetăţenilor. Îl susţin pe dl Cioloş, pentru mine e un candidat care a demonstrat că poate avea eficienţa guvernării.

"Lucruri pe care le-am lăsat"

- Aţi fost primul ministru USR-PLUS care a prezentat un bilanţ la plecare. Care a fost cea mai importantă realizare, care a fost rateul cel mai grav?

- O reuşită a fost finalizarea componentei Sănătate din PNRR, între primele lăudate de Comisia Europeană, alta un pachet de ordonanţe şi ordine de ministru privind accesul la medicamente, fie că vorbim de medicamente pentru care există o mică dorinţă a producătorilor de a fi puse pe piaţă, fie de recunoaşterea autorizaţiilor de punere pe piaţă a unor medicamente din UE. Bineînţeles, efectele se vor vedea în timp.

De partea cealaltă, nu aş spune neapărat insuccese, dar sunt lucruri pe care le-am lăsat în stadiu incipient. Regretul cel mai mare e legat de proiectul comun cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru programe de diagnosticare precoce aplicate la nivel unitar, pentru cancerul de col uterin, cancerul colo-rectal şi pentru factorii de risc cardiovasculari. Am găsit o metodă creativă de a nu încărca prea mult bugetul şi de a folosi fonduri europene pentru susţinerea lor, şi am găsit şi un traseu al pacientului cât mai facil, recoltările să fie făcute în cabinetul medicului de familie şi probele transportate la laborator. E unul din proiectele pentru care aş vrea ca echipa să-şi continue activitatea.

- Revenind la ce aţi propus în PNRR, despre ce este vorba?

- Este un pachet de reforme, reforma personalului din sistemul sanitar, cu două componente mari: cea a managementului şi cea a formării profesionale. Pe reforma managementului am prevăzut finanţarea pentru fiecare nivel de management, nu doar pentru managerii de spitale, ci şi pentru directorii medicali, pentru cei care conduc ambulatorii, pentru directorii Direcţiilor de Sănătate Publică şi inclusiv pentru cabinetele medicilor de familie. Cealaltă parte este de formare continuă, după finalizarea studiilor, pentru medici, asistenţi, brancardieri, finanţat în parte prin PNRR, în parte prin Programul Operaţional Sănătate.

Apoi, altă reformă este a fondurilor publice din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor de Sănătate aşa încât să trecem de la plata pe pat la cea pe rezultat. În ultima Ordonanţă am prevăzut posibilitatea unor plăţi suplimentare pentru spitalele care obţin rezultate deosebite atât din punct de vedere al eficienţei, cât şi al calităţii serviciilor medicale. În fine, a treia reformă e legată de problema fondurilor pentru investiţii, vestita Agenţie pentru infrastructură din sănătate care să gestioneze proiecte mari, pentru construirea spitalelor regionale, a unor institute.

- Aţi preluat portofoliul după demiterea lui Vlad Voiculescu. V-a lăsat acesta vreun proiect pe care să-l continuaţi?

- Partea de reformă a managementului spitalicesc a fost una din priorităţile mandatului lui Vlad Voiculescu, Agenţia pentru infrastructură în sănătate e tot un proiect iniţiat în mandatul anterior, la fel şi partea de transparentizare  pe achiziţii.

- La instalare aţi declarat ca prioritate, pe lângă gestionarea pandemiei, creşterea absorbţiei de fonduri europene. De la cât la cât a crescut aceasta în mandatul dvs?

- Dacă luăm spitalele regionale, absorbţia fondurilor din etapa actuală era de 5% pentru cel din Iaşi, 4% pentru cel din Cluj şi 3% pentru Craiova. Încă nu a venit etapa nouă de plată, în octombrie vor fi următoarele facturi, dar s-au realizat progrese semnificative. Urmează să se semneze în septembrie contractul de proiectare pentru Iaşi, la finalul anului cel pentru Cluj, iar la începutul anului viitor pentru Craiova.

"Răspunsul autorităţilor trebuia să fie în forţă"

- Ce nu a mers bine în gestionarea crizei Covid? În august aţi estimat că vom avea 1.400 noi infectări pe zi în octombrie, deja avem peste 2.500...

- Institutul Naţional de Sănătate Publică, care trimite estimările ştiinţifice către Minister, le-a actualizat ultima oară la mijlocul lunii august, când se preconiza că la mijlocul lui septembrie vor fi aproximativ 4.000 pacienţi spitalizaţi, şi deja suntem acolo. Nu e neapărat o surpriză, în ţările intrate în al patrulea val a crescut abrupt numărul de cazuri datorită contagiozităţii crescute a tulpinii Delta. Ce n-a mers bine? Campania de vaccinare, din multe motive: relaxarea prematură, mesajele antivacciniste, iar aici rădăcinile sunt mult mai vechi şi ţin de educaţie, plus răspunsul autorităţilor, care trebuia să fie unul în forţă, pentru aplicarea legii în situaţii precum cea recentă din judeţul Iaşi (n.r. - unde senatorul Diana Şoşoacă a blocat timp de o zi activitatea unui centru de vaccinare şi a agresat personalul).

- Organizaţiile pacienţilor vă reproşează lipsa de curaj în a obliga medicii să se vaccineze, fapt care îi pune în pericol. De asemenea, nu aţi avut curajul să sistaţi gratuitatea testării personalului care refuză vaccinarea.

- Ministerul Sănătăţii a fost primul care a promovat testarea obligatorie a persoanelor nevaccinate. Consultându-ne cu juriştii, pentru că această testare obligatorie prevedea derogări de la anumite legi organice, am hotărât ca ea să fie adoptată printr-un proiect de lege, care a fost finalizat şi este la Minister. Deci lucrurile s-au derulat, mai lent, dar s-au derulat. În acelaşi timp, am avut consultări cu sindicatele din sănătate şi cu Colegiul Medicilor, pentru a acţiona combinat prin măsuri de stimulare a vaccinării personalului pe care îl reprezintă şi prin măsuri de sancţionare a medicilor care propagă mesaje antivacciniste. Deci n-am avut în vedere doar măsuri de pedepsire, ci şi de educaţie. În paralel, am iniţiat un proiect finanţat din fonduri norvegiene, deja scris, prin care medicii de familie, asistenţii medicali şi asistenţii comunitari să fie trainuiţi în primul rând pe partea medicală, privind beneficiile vaccinării, şi apoi pe partea de comunicare, aşa încât să le fie mai uşor să comunice cu pacienţii şi să-i convingă să se vaccineze.

- Este pregătit sistemul pentru al IV-lea val? Cum vor fi gestionaţi pacienţii Covid, vor fi deschise spitalele pentru bolnavii cronic?

- În primăvară, când scădea numărul de cazuri, am prevăzut o funcţionare mixtă a spitalelor, cu pacienţi Covid şi non-Covid, şi cu posibilitatea de a-şi adapta numărul de paturi în funcţie de evoluţie. Atunci spitalele au fost obligate să transmită DSP-urilor şi cum îşi vor creşte numărul de paturi dacă numărul de cazuri creşte. Acum, odată cu creşterea numărului de cazuri, drumul în sens invers e uşor şi rapid de făcut. Sigur, preţul este restrângerea accesului pentru pacienţii non-Covid, şi de aceea trebuie să înţelegem cu toţii cât de important e să ne vaccinăm, ca să nu se aglomereze spitalele.

"În situaţia de a nu mai avea bani pentru sănătate"

- Care e situaţia programelor naţionale de sănătate? De ce sunt probleme cu programele de vaccinare "clasice" şi cu cele pentru tratarea HIV-SIDA?

- Programele de sănătate publică, cum ar fi cele de vaccinare şi pentru HIV, sunt de resortul Ministerului, iar cele curative, de pildă pentru oncologie ori de diabet, ale CNAS. Am început să lucrăm cu Casa pentru a le transfera programele, pentru că acolo, chiar dacă e imperfectă, digitalizarea există. O problemă a acestor programe e lipsa digitalizării, aşa că nu le putem evalua corect rezultatele, ca să putem corecta ce nu merge. O altă problemă, la vaccinare, ţine de educaţie, atât a personalului medico-sanitar, cât şi a părinţilor, iar altă problemă este subfinanţarea, care devine acută, iar amânarea rectificării bugetare ne-a pus în situaţia de a nu mai avea bani pentru programe de sănătate.

- Aţi relansat programul pentru vaccinarea HPV, extinzându-l pentru tinerele până la 18 ani, dar credeţi că va avea succes în plin refuz de vaccinare anti-Covid?

- Cred că vaccinarea HPV are acum mai multe şanse tocmai pentru că, în ciuda campaniei de fake-news cu privire la vaccinarea anti-Covid, a existat şi o campanie destul de activă pentru promovarea vaccinării HPV. E un vaccin care şi-a dovedit eficacitatea, a determinat reducerea cazurilor noi de cancer de col uterin în ţările care au practicat vaccinarea, aşa că lumea ar trebui să fie mai receptivă la acest vaccin.

- Se profilează o nouă criză a imunoglobulinei, mai accentuată decât cea din 2019. Care e motivul? Afirmaţi că premierul nu a suplimentat finanţarea, dar de ce n-aţi spus-o când încă eraţi în funcţie?

- Eu am spus celor care puteau să ia decizia. În aprilie am început să trimit Guvernului şi Ministerului Finanţelor actualizări cu situaţia financiară a Sănătăţii şi cu riscurile subfinanţării. Dar criza imunoglobulinei nu e neapărat din cauza aceasta. Există o criză la nivel mondial. Unele ţări au luat măsuri din timp, inclusiv pentru producere la nivel local. La noi va mai dura încă un an sau doi dacă lucrurile merg cum trebuie, pentru ca statul să poată colecta plasmă la o calitate suficient de înaltă pentru a produce imunoglobulină, deci aici soluţia pe termen lung este reforma în sistemul donării de sânge. Pe termen scurt, soluţia e să nu mai fim dependenţi de o singură firmă care aduce imunoglobulină, ca acum, şi sunt promisiuni că din 2022 vom avea mai mulţi distribuitori.

"Consorţiile de spitale ajută la eficientizare"

- Ce aţi făcut, concret, pentru reformarea sistemului sanitar? Aţi afirmat că aţi creat cadrul legal pentru înfiinţarea de consorţii medicale. La ce ajută acestea? Şi cum vedeţi unificarea spitalelor Judeţean şi Municipal din Oradea?

- Trebuie să menţionez că prevederile asupra consorţiilor spitaliceşti le-am făcut împreună cu dr. Gheorghe Carp (n.r. - senator PNL, fost manager al Spitalului Judeţean din Oradea) şi cu alţi colegi din Parlament. Consorţiile şi, practic, şi această unificare administrativă, sub orice formă, ajută la eficientizarea activităţii, fie că vorbim de activităţile administrative - cu achiziţii la preţuri mai mici, gestionarea în comun a laboratoarelor sau a deşeurilor medicale, fie că vorbim de activităţile medicale - căci putem folosi un medic specialist de la un spital într-un alt spital, unde acea specializare este deficitară. Reglementarea consorţiilor e prevăzută în modificarea Legii Sănătăţii.

- Împreună cu ministrul Educaţiei, aţi semnat un ordin conform căruia la începutul anului şcolar nu mai e nevoie de aviz epidemiologic, dar în cazul în care copilul lipseşte 3 zile e primit doar cu avizul acesta din partea medicului de familie, ordinul fiind criticat vehement. Care e raţiunea lui?

- Raţiunea a fost de a reduce birocraţia şi a evita o vizită nu totdeauna necesară a copilului la medicul de familie, mai ales în pandemie. Dar a fost menţinut avizul la reintrarea în activitate tocmai pentru a ne asigura că copiii revin fără boli infecto-contagioase.  

- Alt ordin, de asemenea criticat, prevede că, dacă un elev se accidentează la orele de curs, medicul ori asistentul şcolar poate interveni doar după înştiinţarea părinţilor, care adesea nu pot răspunde la telefon în timpul serviciului...

- Vorbim de afecţiuni medicale care nu sunt urgenţe. Pentru intervenţiile la urgenţe nu este necesară înştiinţarea părinţilor.

- La plecarea din funcţie aţi anunţat transparentizarea prin open data a contractelor de achiziţii ale Ministerului. De ce doar în ultima zi? Ascund ele ceva?

- A fost practic o publicare centralizată a datelor, care erau publice şi înainte.

- În ultima dvs conferinţă de presă aţi afirmat că aţi creat cadrul legal pentru plata personalului medical în funcţie de rezultate. Ce înseamnă asta?

- Poate m-am exprimat greşit în conferinţa de presă. Ce am reuşit a fost să creăm cadrul legal pentru ca spitalele să fie plătite după performanţe, nu personalul. Pentru plata diferenţiată a personalului este nevoie de mai mult studiu, motiv pentru care am contractat o cercetare prin care să vedem cum normăm personalul şi cum îl putem plăti după rezultate. Doar după ce există acest studiu va trebui făcută reforma salariilor din sănătate.

- Ce proiecte lăsaţi succesorului dvs? Şi cum vedeţi numirea ca interimar a lui Cseke Attila, care în precedentul mandat a avut meritul descentralizării spitalelor judeţene, municipale, orăşeneşti, dar şi responsabilitatea desfiinţării unor spitale?

- Predarea funcţiei a fost lină, am apreciat că a preluat-o cineva care a avut experienţă în domeniu. I-am comunicat riscurile imediate - criza de imunoglobulină, surplusul de vaccinuri anti-Covid, care dacă nu se consumă trebuie donate sau vândute, modul în care am gândit flexibilitatea numărului de paturi în funcţie de evoluţia pandemiei -, toate aceste lucruri i le-am predat în bună ordine. În ce priveşte proiectele, dl Cseke a spus că este interimar şi ca atare nu doreşte să facă politici publice pe sănătate, ci doar să asigure un interimat funcţional.

- Presa centrală a insinuat că vi se datorează faptul că soţul dvs, după 5 eşecuri, a câştigat un post de radiolog la Spitalul Municipal, candidând de unul singur? Aţi avut vreo legătură?

- Deloc. Soţul meu a răspuns la chemarea managementului spitalului anul trecut, în criza Covid, a făcut gărzi atunci când multe cadre medicale au fost reticente în a se implica, iar activitatea lui a fost apreciată. În ce priveşte concursul, n-am avut nicio implicare.

Vezi mai jos cum s-a derulat interviul!