CCR a "picat" pensiile speciale ale aleşilor locali şi extinderea folosirii limbilor minorităţilor în administraţie

Judecătorii CCR au admis, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi pe cea a PNL, USR şi PMP cu privire la neconstituţionalitatea Codului Administrativ al României, după ce au amânat de mai multe ori pronunţarea.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR, pe 31 iulie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind Codul Administrativ, criticând că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative şi dispoziții necorelate atât între ele, cât şi cu alte acte normative.

Fără pensii speciale

Preşedintele a criticat introducerea pensiilor speciale pentru unii dintre aleşii locali, respectiv pentru primari, viceprimari, preşedinți şi vicepresedinţi ai consiliilor judeţene.

În varianta votată de Parlament se prevedea că "persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni (...) care au exercitat funcţii de autoritate executivă, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinții şi vicepreşedinții consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă (...) au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie lunară pentru limită de vârstă", al cărei cuantum "se suportă din bugetul de stat şi este prevăzut pentru fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială prin anexă distinctă la legea anuală de aprobare a bugetului de stat".

Cerere UDMR

Un alt motiv pentru care preşedintele a sesizat CCR în legătură cu Codul Admministrativ este un articol privind "folosirea limbilor minorităţilor naţionale", ce prevede că "autorităţile şi instituţiile publice (...), prin hotărârea organelor lor deliberative sau, după caz, a organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevazută la alin. (1)", adică minimum 20% din totalul populaţiei.

Această prevedere a fost votată de PSD şi ALDE la cererea expresă a UDMR şi ar fi dus la extinderea folosirii limbilor minorităţilor nu doar inclusiv în oraşele şi comunele unde ponderea minorităţilor este de cel puţin 20%, ci şi în toate judeţele unde există minorităţi, şi nu doar în administraţiile locale, ci în toate instituţiile publice.

"Potrivit art. 13 din Constituţie, în Romania limba oficială este limba română. În conformitate cu dispoziţiile art. 120 alin. (2) din Constituţie, în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naționale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în conditiile prevăzute de legea organică", a argumentat Iohannis.

S-ar fi înlăturat conflicte de interese

De asemenea, în sesizarea adresată CCR, Iohannis a susţinut că prevederile Codului Administrativ, aşa cum au fost adoptate în Parlament, ar fi restrâns domeniul de aplicare a răspunderii unui membru al Guvernului pentru un eventual conflict de interese, permiţând practic celelalte fapte realizate dintr-un interes personal de natură nepatrimoniala ori cu scopul de a obţine un folos material pentru alte rude apropiate sau pentru alte persoane.

"Concret, membrul Guvernului este apărat de răspundere dacă asigură folosul material pentru alte rude apropiate (nepoţi, veri etc), concubini, prieteni sau persoane cu care a stabilit diverse înţelegeri sau parteneriate. De asemenea, introducerea unei consecinţe calificate, aceea de a produce un folos material nu are nici o justificare raţională şi nu este în concordanţă cu valoarea socială protejată prin norma în discuţie, existând posibilitatea ca membrul Guvernului să urmarească obţinerea unui folos nepatrimonial, ipoteză exclusă de către legiuitor prin modificarea adoptată", mai menţionează şeful statului.