"Casă" de milioane: Administraţia Bazinală de Apă Crişuri toacă 3 milioane euro ca să îşi facă un nou sediu de lux

În ţara unde se etalează "gipane" în faţa porţii, dar se folosesc latrine în fundul curţii, instituţiile publice cheltuie mai mult pentru confortul propriu decât pentru îndeplinirea sarcinilor din "fişa postului".

În timp ce o mulţime de şantiere hidrotehnice sunt îngheţate de ani întregi din lipsă de bani, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri va sparge bani grei pentru un nou sediu, mai mare şi mai modern decât cel în care funcţionează bine-mersi.

Apetit pentru huzur

Anul trecut, BIHOREANUL dezvăluia felul aberant în care şefii ABA Crişuri îşi manifestă vocaţia de ctitori nu atât pentru repararea obiectivelor hidrotehnice moştenite dinainte de 1989 şi pentru construirea altora noi, cât pentru renovarea la standarde înalte a cantoanelor existente, folosite ca vile de protocol, şi chiar pentru edificarea a noi asemenea "hoteluri".

Astfel, în timp ce barajul Leşu este afectat de fisuri majore, pentru care încă din 2009 au fost stabilite ca necesare lucrări de punere în siguranţă în valoare de 25 milioane lei, în 2012 fiind complet golit fără însă ca de atunci să se investească măcar un leu, conducerea ABA a modernizat frenetic cantoanele din Bihor şi Arad, ba a intensificat şi lucrările pentru construirea în Băile Felix a unui "Centru de perfecţionare şi instruire" de 1.200 mp. Un hotel de lux cu 21 de camere, al cărui cost urcă la 3 milioane lei, în condiţiile în care, la nici 500 metri distanţă, instituţia mai deţine un canton cu 6 camere folosit tot ca vilă de protocol, modernizat şi reutilat.

Licitaţie de sărbători

Ca şi cum nu ar fi de ajuns, ABA a anunţat o licitaţie pentru construirea unui nou sediu administrativ în strada Atelierelor 6, unde funcţionează Sistemul de Gospodărire a Apelor (foto). Conform invitaţiei lansate pe SEAP în 21 decembrie, firmele interesate puteau depune oferte până pe 9 ianuarie.

Pentru proiectarea şi construirea noii clădiri, care va avea 3.085 mp, ABA e pregătită să cheltuie o sumă estimată la 11,34 milioane lei fără TVA, adică aproximativ 800 euro/mp cu TVA inclusă. Asta, deşi instituţia deţine pe strada Ion Bogdan un sediu de circa 1.500 mp modernizat şi în condiţiile în care numeroase lucrări hidrotehnice stagnează sau nu sunt nici măcar începute, alte exemple similare fiind cele de la Tărcăiţa, Briheni şi Şoimuş.

Era musai

În ciuda caracterului discutabil al oportunităţii "investiţiei" şi a calendarului de desfăşurare a licitaţiei, ce presupune că firmele au lucrat de sărbători la pregătirea ofertelor, directorul general al ABA Crişuri, Dorel Dume (foto), susţine că ridicarea noului sediu era absolut necesară. "Planul a existat încă din 2013, când nu eu eram director. În sediul actual suntem înghesuiţi", spune Dume, argumentând că din 2000 încoace instituţia a primit noi atribuţii şi are noi servicii ce ocupă la maxim locaţia actuală. "Numai sistemul IT ocupă un etaj întreg, iar între timp s-au mai dezvoltat Serviciul Plan Mangament Bazinal, Dispeceratul şi Centrul de Intervenţie Rapidă". Ce omite, însă, e că dacă acum un deceniu instituţia avea peste 1.000 de angajaţi, în prezent are circa 500. 

Potrivit lui Dume, faptul că licitaţia s-a desfăşurat între sărbători nu înseamnă că ar fi fost cu dedicaţie, ci aşa s-au nimerit etapele birocratice. "Investiţia a fost aprobată de jos în sus în comisiile tehnico-economice ale ABA Crişuri, Administraţiei Naţionale a Apelor Române şi Ministerului Mediului. Ultimul aviz a venit la finele anului, după care am lansat licitaţia".

Sistem aberant

Situaţia arată clar cât de aberant funcţionează sistemul ce administrează resursele de apă. Conform explicaţiilor lui Dume, investiţia pentru punerea în siguranţă a barajului Leşu n-a fost o problemă financiară (în fond, ar costa cât noul sediu şi "hotelul" din Felix), ci birocratică. "Lucrarea de la Leşu a fost aprobată în 2009 în Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, gestionat de Ministerul Dezvoltării, care însă nu a alocat fonduri. Problema e că în actul aprobator al investiţiei, din neglijenţă, nu s-au adăugat "şi alte fonduri" pe lângă cele din PNDI, aşa că nici ABA, nici ANAR, nici Ministerul nu au putut aloca bani", spune Dume.

Ironia e că din 2009 chichiţa n-a preocupat şefii acestor instituţii, problema fiind rezolvată prin includerea sintagmei "şi alte fonduri" abia în ultima şedinţă a Guvernului Cioloş. Este însă normal că pentru deblocarea unei lucrări de care depind turismul local, hidrocentrala electrică şi păstrăvăriile din aval, ba chiar şi alimentarea cu apă a Oradiei în caz de secetă, au trebuit să treacă şase ani, iar un nou sediu administrativ, de utilitate incertă, a fost plănuit şi aprobat în numai trei?...