Cârtiţă în DNA: Detalii incendiare din „interceptările” procurorilor anticorupție din Oradea (AUDIO)

Început de an cu un scandal nemaipomenit pentru DNA Oradea. Vinerea trecută, procurorii anticorupţie s-au trezit că au fost "interceptaţi" ei înşişi, chiar în sediul instituţiei, o înregistrare fiind publicată de avocatul Răzvan Doseanu pe site-ul său, ca parte a unei serii de dezvăluiri compromiţătoare.

Conţinutul redă o frântură dintr-o şedinţă de lucru desfăşurată în 18 ianuarie 2018, când procurorii au discutat despre judecătorii de "bună credinţă" şi de "rea credinţă", despre felul în care aceştia din urmă le fac "varză" dosarele trimise în instanţă, dar şi despre cum îi pot "linişti" dacă le vor pune câţiva colegi sub inculpare.

Simple bârfe sau posibile abuzuri pentru a "subordona" judecători? O va stabili Parchetul General, care a declanşat o anchetă pentru a verifica autenticitatea înregistrării ce arată că, în loc să se răfuiască doar cu corupţii, procurorii au ajuns să se înregistreze şi să se toarne pe ei înşişi. În premieră, reacţia conducerii DNA a fost de "delimitare" faţă de "orice act de încălcare a normelor legale" presupus a fi fost săvârşit de angajaţii Serviciului Teritorial Oradea.

Binshleaks

Înregistrarea a fost făcută publică în episodul 9 al unui serial început anul trecut pe site-ul său de avocatul Răzvan Doseanu, unul din cei mai cunoscuţi penalişti din Bihor, cu clienţi faimoşi inculpaţi de DNA, precum fostul şef al Poliţiei Beiuş, Remus Indrei, fostul comisar al Gărzii Financiare Virgil Popa, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Alexandru Kiss,  judecătorul Raluca Cuc şi alţii.

Avocatul şi-a intitulat serialul "Binshleaks", cu trimitere la denumirea populară a Beiuşului, zonă din care provine fostul şef al DNA Oradea, procurorul Ciprian Man, principala ţintă a dezvăluirilor. "Este vorba în special despre abuzurile procurorului Ciprian Man şi ale ofiţerului Traian Surducan, cel care în realitate conduce de ani de zile DNA Oradea", şi-a motivat Doseanu serialul.

De altfel, susţine el, şi înregistrarea aruncată "pe piaţă" vinerea trecută ar fi tot o nouă dovadă a abuzurilor, provocând DNA Oradea "să dezmintă autenticitatea înregistrării", pentru că altminteri, dacă e reală, "ar trebui să urmeze arestări" chiar în rândul procurorilor.

Avocat în vizor

Episodul cu înregistrarea survine la puţin timp după ce avocatul Doseanu a aflat că el însuşi a fost vizat de o anchetă DNA, alături de clientul său Alexandru Kiss şi de judecătorul Antik Levente, de la Curtea de Apel, supravegheaţi tehnic de SRI, formal la cererea structurii centrale a DNA, dar în realitate, zice Doseanu, din iniţiativa Serviciului Teritorial Oradea. Dosarul fusese deschis în 2015 sub suspiciunea unei mite de 50.000 euro, disimulate în contractul avocaţial şi transmisă judecătorului prin soţia acestuia, pentru ca Antik să aprobe contestaţia lui Kiss, dornic să scape de controlul judiciar şi de interdicţia de a mai "profesa" la şefia CJ Bihor.

În final, acuzaţiile nu au fost probate, iar dosarul a fost clasat în decembrie 2018 de noua Secţie de investigare a infracţiunilor săvârşite de magistraţi, pe motiv că "faptele nu există".

"Pe faţă e făcută"

În "înregistrarea explozivă" de 36 minute şi 55 secunde realizată în sediul DNA Oradea, instituţie unde orice vizitator trebuie să predea la poartă telefoanele sau orice alt aparat de înregistrare, se aud vocile care par să fie ale procurorilor Adrian Muntean, în ianuarie 2018 delegat la şefia Serviciului Teritorial (între timp mutat la conducerea Parchetului Marghita), Ciprian Man, şi el fost şef al DNA Oradea, şi ale procurorilor Cristian Ardelean, Lucian Rus (foto) şi Cosmin Pantea. Practic, singura voce "absentă" este a celui de-al şaselea procuror, Felicia Popovici, actuala şefă a Serviciului Teritorial Oradea.

Cei cinci discută despre judecători favorabili şi nefavorabili de la Tribunalul Bihor şi mai ales de la Curtea de Apel Oradea, primul "subiect" fiind Denisa Vidican, de la Curte, despre care procurorii par nemulţumiţi fiindcă tocmai le "desfiinţase" un dosar ce-i viza pe omul de afaceri Radu Olteanu şi pe consultantul financiar Ioan Cotoroi, trimişi în judecată de DNA pentru un tun de 11 milioane de lei dat CEC Bank, de la care Olteanu obţinuse cu acte false un credit şi nu l-a returnat.

Pe 16 mai 2017, Tribunalul Bihor îl condamnase pe Olteanu la 6 ani şi 10 luni de închisoare, iar pe Cotoroi la 4 ani, dar în decembrie 2017, când Curtea de Apel Oradea ar fi trebuit să dea soluţia definitivă, judecătorii Denisa Vidican şi Olimpiu Berindei au desfiinţat soluţia şi au trimis dosarul la Tribunal spre rejudecare, pe motiv că fusese încălcat dreptul inculpaţilor la un proces echitabil. "Aia (n.r. – "trântirea" dosarului) e pe faţă făcută. Denisa Vidican e reprezentată de Tiba (n.r. – Mircea Tiba, care era avocatul lui Oltean, după ce fusese şi al judecătoarei, într-un mai vechi dosar al DNA). Şi jucau un teatru acolo (n.r. – în sala de judecată a Curţii)...", se aude în înregistrare vocea care pare a fi a procurorului Cosmin Pantea (foto).

"Dosarele noastre sunt luate filă cu filă"

Procurorii DNA au discutat şi alte situaţii în care dosarele le-au fost făcute ferfeniţă de judecători care în cazurile altor parchete "nici nu se uită pe dosare". "Alea-s interesele: dosarele DNA şi două-trei de la DIICOT, câteva de evaziune de la Parchetul Bihor...", a spus Pantea.

Acesta s-a plâns că judecătorii sunt exigenţi numai faţă de procesele intentate de DNA, nu şi în speţele altor parchete: "N-au ăia (n.r. – judecătorii) nicio treabă, nu interesează pe nimeni nimic, nu-i niciun interes... Nu-i încleştare, nu-i nimica, stau avocaţii, toată lumea e într-o veselie...". Colegul Cristian Ardelean (foto) l-a completat: "Doar dosarele noastre sunt luate filă cu filă, multe dosare (n.r. – ale altor parchete) nici nu-s citite de judecători. Când intră DNA, e o stare de nervozitate, tensiune... Avocaţii-s aşa, judecătorii să ne pună la punct dacă se poate".

Un dosar "tensionat" menţionat în treacăt îl viza pe Alexandru Kiss, judecat atunci la Tribunal de Denisa Bic, care se înscrisese la un concurs pentru a avansa la gradul de judecător de Curte de Apel şi era dornică să ocupe un asemenea post la Alba Iulia. "Dacă asta pleacă, am belit-o!", a comentat Ardelean. Motivul supărării? Conform procedurii, dacă judecătoarea pleca înainte să dea un verdict, înlocuitorul ei putea dispune readministrarea de probe şi reaudieri de martori şi inculpaţi, ceea ce ar fi dus la prescrierea unor fapte imputate lui Kiss şi tovarăşilor lui de dosar.

"Se mai liniştesc"

Ca judecători ostili, procurorii i-au nominalizat pe Denisa Vidican, Laura Soane, Adina Cioflan, în timp ce alţii, precum Gabriela Ţarcă, Levente Antik, Ovidiu Musta şi Florin Filimon, sunt descrişi ca favorabili, iar despre Mihail Udroiu spun că ar fi "aşa şi aşa".

"Orice dosar, aşa, la completele astea, va fi aiurea", zice Pantea despre judecătorii ostili, fostul şef al DNA Oradea, Adrian Muntean (foto), calculând că, totuşi, "o să fie două complete bunicele", referindu-se probabil la Musta, Filimon, Ţarcă şi Antik.

"Dacă nu se întâmplă ceva la Curte, varză vom ajunge pe câteva dosare", a spus din nou Pantea, Ciprian Man liniştindu-l că asemenea lucruri "se întâmplă".

Ceea ce poate fi considerat mai grav este că procurorii au discutat şi despre o posibilă cale de a "linişti" magistraţii potrivnici: "Dacă începi urmărirea penală faţă de astea două judecătoare, dacă trimite Adi (n.r. - Adrian Muntean) în judecată pe ăia trei, intră frica", se aude Man, după care Ardelean a punctat că aşa "se mai liniştesc".

Intenţia contează

Discuţia a vizat şi posibilitatea ca dosarele în care sunt inculpaţi judecători să fie trimise spre alte instanţe, nu la Curtea de Apel Oradea, unde majoritatea magistraţilor ar da sentinţe de achitare. Man a opinat totuşi că "Mai bine îl trimiţi aici, oricum se vor abţine majoritatea (n.r. – judecătorilor) de la secţia penală (n.r. – a Curţii)" şi, deci, cauza ar putea ajunge la un complet civil, unde sunt "judecători de bună credinţă".

Procurorii au vorbit şi despre judecătorul Marian Vlad, acum la Curtea de Apel Alba Iulia, spunând că "nu e atent", pentru că într-un dosar ar fi condamnat persoane şi pentru fapte pentru care nu fuseseră trimise în judecată. "Dar măcar e bine intenţionat", i-a luat apărarea Pantea.

Procurorii au analizat, în fine, şi modul în care unii judecători soluţionează cauze în care ar avea interese, făcând cereri de abţinere formale. În acest sens, au dat exemplul unui magistrat de la Tribunalul Satu Mare, Simona Haiduc, al cărei tată a fost coleg de partid cu doi inculpaţi dintr-un dosar al DNA Oradea, dar care a făcut cerere de abţinere invocând faptul că doar copiii lor sunt colegi la şcoală, aşa încât solicitarea să-i fie respinsă şi să judece ea procesul. Man, însă, a dat un contraexemplu, despre cum l-a anchetat pe fostul său şef de la Parchetul Beiuş, Gligor Sabău, trimis în judecată pentru corupţie. "Asta ar însemna că la mine e abatere disciplinară, că nu m-am abţinut. Pe motivul ăsta, produci proba împotriva noastră. Pe mine trebuia să mă dea afară...", a exemplificat Man în fragmentul de înregistrare care, apoi, se încheie la fel de brusc cum şi începuse.

În verificări

Discuţiile ar putea fi catalogate ca simple bârfe, reprobabile în condiţiile în care, potrivit legii, magistraţii sunt obligaţi la o conduită rezervată. Pe de altă pare, adversitatea dintre procurorii DNA Oradea şi judecători, în special cei de la Curtea de Apel Oradea, sunt notorii. De-a lungul timpului, unii dintre aceştia au fost vizaţi în anchete de corupţie, dar singurul dovedit şi condamnat - e drept că nu la Oradea, ci la Timişoara şi la Cluj - a fost Mircea Puşcaş.

Denisa Vidican, de pildă, pomenită în înregistrare, a fost trimisă în judecată alături de Florica Roman, Raluca Cuc şi Ovidiu Galea, dar dosarul a fost clasat de structura centrală a DNA, pe motiv că faptele imputate nu au existat. Numele Adinei Cioflan a apărut şi el într-o cauză a DNA, privind sentinţe falsificate pentru scutirea de la plata taxei de poluare auto, acuzaţiile împotriva sa fiind, de asemenea, retrase.

Înregistrarea nu lămureşte pentru ce motive concrete îi "monitorizau" procurorii pe cei cinci magistraţi prin a căror inculpare ar fi vrut să le "calmeze" colegii de la Curte, astfel că spusele lor ar putea alimenta suspiciunea că şi-ar dori "cuminţirea" judecătorilor.

Cert e că "actorii" înregistraţi nu au răspuns solicitării BIHOREANULUI de a-şi preciza poziţiile, unul dintre ei motivând că "De la centru ni s-a spus să nu comunicăm încă. Nu am nimic de ascuns, dar aşa s-a hotărât". Nici Felicia Popovici, şefa DNA Oradea din primăvara anului trecut, n-a fost mai generoasă, mărginindu-se să comunice doar că s-au declanşat cercetări pentru a se stabili autenticitatea înregistrării.

Cât despre autorul dezvăluirii, avocatul Răzvan Doseanu anunţă că înregistrarea nu e nici pe departe singura probă a "abuzurilor" pe care o deţine şi că va continua serialul Binshleaks. "În curând", promite avocatul, conştient că, practic, a "detonat" întregul DNA Oradea...

SESIZARE DE LA... ONG
În "urmărire penală"

Cu privire la înregistrarea pusă în circulaţie de avocatul Răzvan Doseanu, Ministerul Public a anunţat vinerea trecută că Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie a început o anchetă ca "urmare a unui denunţ formulat de o organizaţie non-guvernamentală", fără însă a o numi. Potrivit luju.ro, site specializat în dezvăluiri compromiţătoare la adresa DNA, ancheta a pornit de la sesizarea Coaliţiei Românilor din SUA, condusă de preotul Chris Terhes, cunoscut şi el pentru adversitatea sa faţă de DNA, iar faptele reclamate de acesta vizează existenţa unui grup infracţional organizat, şantaj, cercetare abuzivă, inducerea în eroare a organelor judiciare şi abuz în serviciu.

Comunicatul Ministerului Public preciza că procurorii Secţiei "au dispus începerea urmăririi penale in rem", ceea ce înseamnă că, deocamdată, cercetările nu îi vizează pe cei cinci procurori ai DNA Oradea.

Faptul că aceştia nu vor fi deloc menajaţi, ba dimpotrivă, avea să devină clar a doua zi, sâmbătă, când Biroul de presă al DNA a dat publicităţii un comunicat fără precedent, conform căruia conducerea instituţiei "se delimitează de orice act al personalului din subordine care încalcă normele legale sau codul deontologic al magistraţilor", reiterând că "procurorii DNA trebuie să îşi desfăşoare activitatea de urmărire penală cu imparţialitate şi stricta respectare a legii şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor". De altfel, conducerea DNA, mai subliniază comunicatul, a cerut deja "note explicative din partea colectivului" Serviciului Teritorial Oradea.

Ascultă mai jos înregistrarea!