Primarul Oradiei a stârnit noi reacţii vehemente săptămâna trecută, cu propunerea ca municipalitatea să ofere, la preţuri sub cele ale pieţei, 10-12 locuri de casă unor români dornici să se repatrieze.
Cei mai vocali au fost, previzibil, orădenii pur-sânge, cei pentru care locul de baştină e argumentul beton şi pedigriul mai valoros decât sinapsele neuronale. Toţi sunt convinşi că li se face o nedreptate strigătoare la cer! Adică cum? Ei, cei vechi şi puri, cu merite moştenite de la locuitorii urbei medievale, ei, cei care n-au dat bir cu fugiţii, ei, care au mâncat salam cu soia (mă rog, la Silvaş pită cu clisă picurată), care consideră Parcul cu Tunuri cel mai uau loc de pe Pământ, ei, cei căliţi de aerul tare al Velenţei şi de proprietăţile curative ale noroiului Ioşiei, tocmai ei să nu capete de la Primărie decât taxe şi impozite? Numai înstrăinaţii care au ales o "viaţă mai uşoară" pe alte meleaguri decât cele scăldate de Criş (cel Repede, că alealalte sunt de la ţară)? Curată discriminare, proba irefutabilă a dispreţului unei "venituri" care conduce dictatorial, contrar voinţei ei, neaoşa nobilime orăghiană, cea al cărei sânge se albăstreşte din generaţie în generaţie prin simpla nerevărsare din hotarele cartierelor natale!
Din capul locului, ca să nu fiu acuzat că pactizez cu "dujmanul" sau, mult mai de neiertat, că aş fi un venetic eu însumi, precizez pe de o parte că sunt născut şi crescut (din fericire nu doar) în Oradea, dar şi că nu cred absolut deloc că oferta primarului va convinge vreun diasporean.
De ce s-o facă? Cei plecaţi sunt cei mai liberi. Cel mai puţin legaţi de un loc anume, fie el şi cel al originilor, al copilăriei, al tovarăşilor de joacă, al primei iubiri şi al celor dintâi cicatrici. Cei plecaţi s-au sustras glodului mioritic, ineficienţei şi haosului unei aşezări sociale, administrative şi economice care îi condamna la nedezvoltare. Cine a plecat n-a făcut-o pentru că nu avea un loc de casă, iar cine ar fi dispus să se întoarcă n-ar reveni pentru o bucată de teren, chiar dacă l-ar cumpăra cu 20 euro metrul pătrat în loc de 40 sau 60.
Totuşi, am înţeles ce-i în capul primarului. Ar vrea ca Oradea şi orădenii să profite de cunoştinţele, experienţele şi mentalitatea celor care au răzbit dincolo, unde concurenţa e acerbă şi pentru ingineri, şi pentru chelneri. Nu pentru voturi (ce înseamnă câteva zeci de voturi în plus comparativ cu sudalmele miilor de hateri aborigeni?), nici pentru banii care ar ajunge în vistieria oraşului, ci pentru o grefă de mentalitate şi conduită occidentale, de civilizaţie la urma-urmei.
Pun pariu, aşadar, că intenţia lui Bolojan va da greş, la fel cum dau chix facilităţile fiscale de la Guvern pentru IT-işti (geniile stălucesc demult prin tot felul de Sillicon Valeys) ori salariile babane pentru medici. Cei plecaţi nu se întorc pentru că, de fapt, au vrut să scape de noi şi de ale noastre.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.