URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 03 NOIEMBRIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
De când fostul primar Ilie Bolojan a introdus supraimpozitarea imobilelor nerenovate cu 500%, au intrat la bugetul local bani cu nemiluita, mai ales pe seama unor fabrici sau clădiri monumentale.Poșta Română are în buricul târgului o hardughie care zace în paragină de ani buni. Și cam tot de atunci, onor Poșta plătește anual un milion de lei bugetului local, ca taxă de dărăpănătură.
Zic şi eu
Adrian Cris
Șeful DGASPC Bihor este cercetat de comisia de disciplină a Consiliului Județean. După cum BIHOREANUL arăta recent, Călin Puia a fost acuzat de o angajată de abuz. Speța e următoarea: în primăvară, Camera de Conturi a constatat că Direcția a fost prejudiciată cu 325.000 lei prin „decontarea unor cheltuieli de personal care nu reflectă realitatea”, dar directorul n-a făcut mare tam-tam pe chestia asta, ci, ca să se răzbune pe câteva funcționare „vinovate” că au „colaborat” cu predecesoarea lui în perioada 2018-2023 a inventat un alt „caz”.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Credeți că lărgirea la patru benzi a străzilor Armatei Române, Universităţii, Ceyrat, Thurzó Sándor şi Atelierelor din Oradea este necesară și oportună?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În situația în care cererea introdusă nu este timbrată, judecătorul îi va pune reclamantului în vedere că, în termen de maximum 10 zile de la data primirii notificării, are obligația să achite suma respectivă, sub sancțiunea anulării cererii. În această situație, însă, pe lângă plată, cetățeanul mai are două posibilități: fie să conteste modalitatea de stabilire a taxei, dacă aceasta este greșită, fie să formuleze o cerere de ajutor public judiciar, dacă se încadrează în limitele de venit legale pentru a obține această facilitate.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
18 Noiembrie 2020, 07:53

Cartiere din ruine: Noua modă a construcţiilor din Oradea este transformarea fostelor fabrici în zone rezidenţiale (FOTO)

Cartiere din ruine: Noua modă a construcţiilor din Oradea este transformarea fostelor fabrici în zone rezidenţiale (FOTO) METODA „PHOENIX”. Falimentate şi abandonate, fostele fabrici reprezintă soluţia perfectă pentru cererea de locuinţe noi din oraş. Startul s-a dat pe terenurile care au aparţinut fabricilor Înfrăţirea şi Sinteza (foto), unde din vechile ruine au „renăscut” deja peste 1.500 de apartamente noi, iar alte câteva sute urmează să fie construite. Un şantier similar a fost deschis şi pe locul fostei producătoare de mezeluri Cominca, iar planuri de dezvoltare imobiliară sunt şi pentru fosta fabrică de blănuri Rovex și cea de conserve Avântul (foto: primacasa.ro)
Cartiere din ruine: Noua modă a construcţiilor din Oradea este transformarea fostelor fabrici în zone rezidenţiale (FOTO) CARTIERUL ROVEX. Lansată pe piaţă în 1928, fabrica de blănuri Rovex, care în perioada comunistă exporta în toată lumea, a intrat în faliment în 2017. Acum, fosta hală industrială din spatele Cetăţii Oradea va fi recompartimentată şi transformată în apartamente
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Reconversia platformelor industriale în zone rezidenţiale este noua modă a construcţiilor din Oradea. Profitând că cererea de apartamente noi în oraş e în creştere de câţiva ani, dezvoltatorii imobiliari caută să transforme în cartier orice teren nefolosit, iar amplasamentele întreprinderilor comuniste par soluţia perfectă.

În locul fostei fabrici Înfrăţirea au fost date deja în folosinţă peste 1.500 de apartamente, iar alte câteva sute sunt în construcţie. Fosta fabrică de mezeluri Cominca este şi ea înlocuită de un cartier, iar vechile întreprinderi Rovex şi Avântul aspiră la un viitor rezidenţial. Cum toate sunt bine poziţionate, în zone locuite, aproape de centrul oraşului, pariul pe investiţia imobiliară pare de succes.

"Înfrăţire" imobiliară

Întreprinderea Înfrăţirea a funcţionat în perimetrul delimitat de bulevardul Decebal şi strada Oneştilor aproape un secol, dar acum puţine mai sunt ruinele care amintesc de existenţa ei. În 2016, pe acest amplasament, precum şi pe terenurile pe care le mai avea în vecinătate fabrica Sinteza, grupul Prima Kapital, lider de piaţă în domeniul dezvoltărilor imobiliare orădene, a obţinut autorizaţiile necesare pentru construirea Prima Premium Decebal (foto), un complex care va avea în final nouă blocuri, de câte 10 şi 11 etaje. Până acum, au fost date în folosinţă şase blocuri, cu peste o sută de apartamente fiecare, iar al şaptelea este în construcţie.

În vecinătatea Prima Residence, tot pe strada Oneştilor, a mai construit trei blocuri, cu un total de 360 de apartamente, firma arădeană ARED, iar alte trei, totalizând 495 de apartamente, dezvoltatorul orădean Tibea Imob, care, de altfel, are şantierul Ioşia Residence încă deschis. La începutul lunii noiembrie, el a obţinut autorizaţia de construire pentru un bloc cu 10 etaje şi 99 de apartamente şi mai are planuri pentru încă două imobile. Blocul T4 va fi predat în ultima parte a anului 2021, dar multe dintre viitoarele locuinţe sunt deja vândute!

Zona va fi completată de Lotus Center, care deţine la rându-i o parte din terenuri şi care a anunţat încă din 2015 planul de a construi aici clădiri cu birouri şi apartamente, reprezentând a doua etapă a proiectului care a vizat şi amenajarea unui centru comercial. Deocamdată, însă, investiţia imobiliară este la faza de intenţie.

Cartierul Arenei

Soarta reconversiei în cartier o împărtăşeşte şi fosta fabrică Cominca, de mezeluri, care a funcţionat pe amplasamentul delimitat de pârâul Peţa şi străzile Traian Blajovici şi Octavian Goga. După ce a demolat aproape toate clădirile, în această toamnă Prima Kapital a început construirea Arena Residence (foto), un complex de 14 blocuri cu un total de 1.226 apartamente. Planul urbanistic zonal (PUZ) aprobat de Consiliul Local prevede şi posibilitatea ca investitorul să cumpere de la Primărie clădirea cu 4 etaje de la intersecţia celor două străzi în care acum funcţionează un centru de cazare temporară, iar în locul ei să construiască al 15-lea bloc, cu alte câteva zeci de apartamente.

Cum toate blocurile sunt prevăzute cu spaţii comerciale la parter, zona întinsă pe mai mult de 51.000 mp va fi un veritabil cartier şi, probabil, va fi la mare căutare, ţinând cont că se învecinează cu Universitatea, cu centre comerciale, viitoarea sală polivalentă şi viitorul stadion. În plus, la doi paşi de blocuri, va trece noua linie de tramvai din zonă.

Cartier "chic"

Călin Roman, asociat Sampo ImobiliareDe mai mică anvergură, dar tot cu potenţial, este şi complexul rezidenţial prefigurat să apară în locul fostei fabrici de blănuri Rovex din strada Griviţei. Închisă de ani buni, fabrica nu şi-a găsit alt rost, aşa că va fi transformată în apartamente. "Ne dorim o reconversie, dar cu păstrarea caracterului zonei", spune Călin Roman (foto), asociat în firma Sanpo Imobiliare, parte a grupul Sapient, care deţine complexul.

Hala în care pe vremuri se făceau blănurile celebre în toată ţara va fi reabilitată şi compartimentată în apartamente. "Este o clădire construită în jurul anului 1900, nu este monument istoric, dar are un aer chic. Vrem să o reabilităm într-un stil industrial", zice investitorul. Celelalte construcţii de pe amplasament vor fi demolate, iar în locul lor vor apărea blocuri cu patru etaje. În total, complexul rezidenţial ar urma să aibă 160 de apartamente, din care 12 "aparthotel", adică disponibile spre închiriere turiştilor.

Spre deosebire de alte investiţii imobiliare din Oradea, complexul Rovex va avea locuri de parcare numai în subteran, spaţiile de la suprafaţă urmând să fie dedicate pietonilor. "Va fi o piaţetă publică, de circa 3.000 mp, conectată la parcul Cetăţii", explică Roman. Propunerea de PUZ a fost depusă la finalul lunii octombrie la Primărie.

Plusuri şi minusuri 

Florin Birta, primarul OradieiO reconversie se doreşte şi pe amplasamentul fostei fabrici de conserve Avântul din strada Dimitrie Cantemir. Astăzi în ruină completă, clădirea este deţinută de firma Capital Assets Land and Property Invest SRL, fondată de cunoscutul dezvoltator imobiliar Adrian Mihuţ. Potrivit PUZ-ului aprobat în Consiliul Local încă de anul trecut, clădirea ar trebui reabilitată şi compartimentată în 34 de apartamente. Este incert când va deveni proiectul realitate, pentru că între timp firma a cerut falimentul, dar e vorba doar de o amânare. "Nu am renunţat, intenţia este să concretizăm planul, dar acest an este unul greu pentru economie. Căutăm dezvoltatori dispuşi să investească în acest proiect", spune Mihuţ.

Cert este că municipalitatea vrea asemenea investiţii. "Decât să rămână nişte ruine, transformarea fostelor fabrici în zone rezidenţiale este binevenită. Încurajăm reconversia, se practică peste tot în Europa. Decât o fabrică abandonată, prefer un cartier", spune primarul Florin Birta (foto).

Unii specialişti spun însă că Primăria ar trebui să înăsprească regulile pentru aceste transformări şi, de exemplu, să impună amenajarea unor zone verzi mai generoase. "Din păcate, interesul financiar al dezvoltatorilor primează şi multe dintre aceste noi cartiere au parcări înghesuite la suprafaţă şi spaţii verzi superficiale", zice un arhitect. De teamă că nu vor mai avea clienţi, arhitecţii nu obiectează nici în faţa investitorilor, nici a municipalităţii. Iar judecând după rapiditatea cu care se vând apartamentele noi, nici orădenii nu par să fie prea deranjaţi de aceste neajunsuri...


ALTERNATIVĂ
Transformare, nu demolare

În Europa Occidentală, reconversia zonelor industriale este o modă de câteva decenii, dar nu prin demolare. Pentru păstrarea autenticităţii locurilor, clădirile sunt reamenajate, cu un design industrial, o soluţie care ar putea fi aplicată şi în Oradea, astfel încât să nu se piardă amintirea fostelor fabrici.

"Chiar dacă nu sunt monumente istorice, aceste ruine urbane sunt repere în memoria colectivă şi, dacă sunt demolate, se şterg foarte uşor. Nu spun că muzeificarea lor este o soluţie, dar cred că trebuie luată în considerare şi amenajarea lor în stil industrial", spune arhitecta Francesca Prada, care cercetează, în cadrul studiilor doctorale, istoria şi viitorul clădirilor industriale din Oradea. "Rovex este un exemplu de construcţie care nu ar trebui să dispară, ci să fie integrată în contextul actual", mai spune ea.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
5 Comentarii
Sandu
Proporția nu implică calitate, plin orașul de plăvani și vinituri.
Postat 20 Noiembrie 2020, 04:58 de User anonimizat
clntdr
Electoratul e70%
Postat 19 Noiembrie 2020, 13:47 de Sandu2100
...
Trebuie și electoratul să parcheze undeva, pentru ei tot, pentru ceilalți nimic.
Postat 19 Noiembrie 2020, 08:22 de User anonimizat
PCR transpartinic [SARS-CoV-RO]. Ep.: Arena Residence vs Cominca SA Oradea
I. ”Soarta reconversiei în cartier o împărtășește şi fosta fabrică Cominca, de mezeluri, care a funcționat pe amplasamentul delimitat de pârâul Peţa şi străzile Traian Blajovici şi Octavian Goga.” 1. Două întrebări decente pentru ”groparii şefi”, în viață, a acestei unități de elită a industriei alimentare bihorene/românești: a) Câte sute de angajați avea Cominca SA Oradea, la începutul anului 1991? b) De ce ați compromis o privatizare de succes tip MEBO a acestei unități economice foarte rentabile? Întrebările sunt adresate şi celor doi foști lideri de ”sindicat liber”, ambii (”Cip-cirip”) ’telectuali tomnateci (Florian şi Ioan).
Postat 19 Noiembrie 2020, 01:55 de stefan
3 observatii si nelamuriri
un articol foarte bine scris, multumim pt update-ul legat de fosta Avantu si Rovex. cateva observatii personale: 1. blocurile noi Prima abunda la exterior in negru si maro, ceea ce este oribil - nu ar fi normal ca noile constructii sa fie mai reprezentative pt culorile orasului/decente, nu in culori de raahhaatt, la propriu vorbind? 2. autorizatiile de constructie se dau fara a tine cont de legislatia in domeniu: blocurile sunt prea aproape construite (unde e distanta minima admisa intre constructia a 2 blocuri?), poti vedea cu usurinta ce fac in casa vecinii de vis-a-vis. + la fiecare bloc construit trebuie sa exista 110% locuri de parcare fata de nr apartamentelor, ceea ce nu este cazul. deci un bloc cu 50 locuinte ar trebui sa aiba min. 55 locuri de parcare. 3. cei de la Prima au devenit atat de obraznici incat vand separat locul de parcare, la "doar" 3800 euro, in zona Iosia.
Postat 18 Noiembrie 2020, 10:34 de roger
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5757 RON
  • 1 EUR = 4.9745 RON
  • 1 HUF = 0.0122 RON