Candidaţii USL au lipsit de la dezbaterea Coaliţiei Rogerius pe problema costurilor utilităţilor publice

Forumul de discuţii organizat joi de Coaliţia Rogerius, în colaborare cu Asociaţia Pro Democraţia Oradea, pe tema unor posibile iniţiative legislative menite să schimbe "postura de client captiv a cetăţenilor faţă de furnizorii de prestări servicii",  i-a adus faţă în faţă pe preşedinţii asociaţiilor de proprietari din zonă şi pe o parte dintre candidaţii la alegerile parlamentare din colegiile deputaţiale 8 şi 9, respectiv colegiul 4 senatorial.

Dezbaterea a avut loc la Hotel Melody, începând cu ora 14, care s-a dovedit neinspirată de vreme ce s-a desfăşurat în mijlocul zilei, concomitent cu şedinţa de Consiliu Local, şi în vreme ce o bună parte a locuitorilor zonei erau la serviciu.

La întâlnire, ARD şi-a trimis doi reprezentanţi, pe Ionel Bungău şi Călin Mocan, în vreme ce din partea UDMR a fost prezent Huszar Istvan. PPDD a fost reprezentat de ex PDL-istul Mircea Matei, PRM prin Grigore Bartoş, iar PPMT de Zatyko Gyula. În schimb, au absentat toţi cei trei candidaţi ai USL arondaţi la colegiile 8 şi 9 deputaţi şi 4 senatori, din zonă, Florica Cherecheş, Ioan Cupşa (prezenţi la Consiliul Local) şi Florian Bodog (care era la acea oră la o şedinţă cu conducerea Facultăţii de Medicină).

Moderatorul întâlnirii a fost jurnalistul Florin Budea, iar timp de mai bine de două ceasuri politicienii şi reprezentanţii Coaliţiei Rogerius au vorbit pe tema costurilor ridicate ale utilităţilor publice, care au ajuns să subţieze veniturile lunare ale orădenilor în procent de 30%.

În esenţă, cei peste 25 de reprezentanţi ai asociaţiilor de proprietari din Cartierul Rogerius, în jurul cărora s-a creat Coaliţia, le-au pus în vedere politicienilor că, dacă vor ajunge în Parlament, să iniţieze crearea unui cadru legislativ care să dea dreptul orădenilor să fie reprezentanţi de o alianţă civică la negocierea contractelor cu furnizorii de utilităţi publice. Asta pentru ca oamenii să nu fie "clienţi captivi faţă de furnizorii şi prestatorii de servicii de utilitate publică"

Reacţia cea mai aprigă vizavi de costurile pe care le suportă orădenii i-a aparţinut lui Mircea Matei, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice, care a catalogat retehnologizarea CET, de pe cărbune pe gaz, ca "inoportună şi prost gestionată", în situaţia în care nerentabilitatea acestuia este demonstrată de datoriile de 10 milioane euro acumulate anual, în ultima decadă. La fel cum a mai făcut-o şi în alte rânduri, Matei a acuzat municipalitatea orădeană că "lucrează după ureche", făcând referire la investiţii care nu-şi găseau locul în această perioadă de criză, când "orădenii ar fi avut nevoie mai mult de locuri de muncă şi salarii decente, în loc de parcări şi spaţii verzi".

Vorbind în sintagme, Ionel Bungău a spus că politica ARD pentru reducerea costurilor utilităţilor este "relansarea economică şi direcţionarea subvenţiilor către cei care au nevoie de ele, atunci când au nevoie de ele".

Candidatul UDMR, Huszar Istvan, a spus că datoriile CET se pot diminua considerabil dacă sunt recuperaţi banii de la rău platnici, menţionând totuşi că aceştia trebuie diferenţiaţi de cei cu posibilităţi financiare reduse, "vulnerabili financiar".

Vizavi de această temă, cu o variantă salvatoare pentru orădenii cu venituri mici a venit contracandidatul Uniunii, reprezentantul PPMT. Zatyko Gyula crede că municipalitatea orădeană ar putea crea tranşe normate de consum pentru persoanele cu posibilităţi reduse de suportabilitate a costurilor utilităţilor. "Spre exemplu să li se reducă la 50-70% cantitatea de apă caldă alocată lunar, şi parte din aceasta să fie subvenţionată de municipalitate. Am evita astfel ca cei sărmani să fie decuplaţi de la utilităţi, dar şi să nu le poată plăti, acumulând datorii", crede Zatyko. Măsura ar putea fi aplicată în paralel cu decuplarea rău-platnicilor.

Grigore Bartoş, reprezentantul PRM, s-a declarat sigur că utilităţile ar putea avea costuri mult mai reduse dacă municipalitatea ar fi interesată, aşa cum la rându-i a fost el pe când era angajat la fosta RAPAS, unde afirmă că a diminuat costurile colectării deşeurilor menajere la jumătate, lucru ce s-a reflectat în preţuri mai mici şi pentru asociaţiile de proprietari.

La finalul discuţiilor, care au durat mai bine de două ore, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia Oradea, Adrian Şimon, a anunţat că intenţionează organizarea de noi dezbateri pe aceeaşi temă pentru a-i sensibiliza pe politicieni să concretizeze în proiecte legislative doleanţele orădenilor.