Camera cu jucării: Oradea este între primele 7 oraşe din ţară unde minorii implicaţi în proceduri judiciare au propria sală pentru audieri

Doar în ultimul an, completurile specializate pentru minori şi familie din instanţele orădene au primit spre judecare 2.203 dosare. Multe vizează abuzuri asupra unor copii, violenţe în familii, instituirea unor măsuri de protecţie, tutele sau adopţii, procese care, potrivit legii, implică audierea obligatorie a minorilor cu vârste peste 10 ani, dar dacă este necesar şi a celor mai mici. 

Procedura poate fi tulburătoare chiar şi pentru un adult, cu atât mai mult pentru micuţii care se pot speria şi chiar bloca, închizându-se în sine. 

O încăpere diferită de sălile reci şi solemne de judecată, unde copiii se pot afunda într-un fotoliu comod, îşi pot găsi o jucărie preferată ori o carte pe care s-o răsfoiască ar fi un mediu mai prietenos şi i-ar ajuta să se destindă. Aceasta a fost ideea care, în 2020, a stat la baza înfiinţării unei camere speciale în Palatul de Justiţie din Oradea, unul dintre puţinele oraşe din ţară unde copiii implicaţi în proceduri judiciare au o cameră doar a lor, dar şi un psiholog specializat în tehnici de audiere, cu menirea de a-i asista şi de a-i dirija, delicat, să spună adevărul.

Audieri printre jucării

Înfiinţarea camerei de audiere pentru minori a fost un proiect de suflet al unei tinere judecătoare de la Judecătoria Oradea, Anamaria Chichineşdi, ea însăşi mamă şi magistrat specializat în procese privind minori.

La propunerea ei, conducerea instanţei a decis, în toamna anului 2020, să transforme unul din birourile magistraţilor într-o cameră prietenoasă pe care, apoi, judecătoarea şi colegele sale din completurile pentru minori şi familie au umplut-o cujucării şi cărţi aduse de acasă. 

Singurii adulţi cu drept de acces în camera copiilor sunt psihologul, judecătorul care îi ascultă şi grefierul care le consemnează răspunsurile. "Minorul este audiat în lipsa părinţilor sau avocaţilor", explică procedura purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Oradea, judecătorul Florin Traian Lazăr. 

Sunt puţine cazurile în care copiilor nu li se cere părerea, dacă procesul îi vizează direct, cum ar fi cel în care părinţii se luptă pentru custodia lor. "Au existat situaţii în care s-a solicitat în mod expres ca minorul să nu fie audiat, de pildă când era încadrat în caz de handicap", spune judecătorul Lazăr. 

CONSILIERE ÎN CULORI. Copiii ajunşi în situaţii de urgenţă - victime ale unor abuzuri psihice, fizice ori sexuale - beneficiază de consiliere din partea specialiştilor şi psihologilor din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Bihor. În trecut, camerele de consiliere aduceau mai degrabă a cabinet medical. Acum, sunt total schimbate, semănând mult cu o cameră de copii

Psiholog al copiilor 

Audierea unor minori presupune, însă, nu doar un spaţiu care să le reducă anxietatea, ci şi răbdare, empatie, o pregătire atentă a întâlnirii, pentru ca datele culese să poată completa probatoriul şi să ducă la o soluţionare justă a cauzelor. 

Cum reuşesc, însă, magistraţii să se apropie de copii, să le risipească teama? Cum află dacă aceştia pot să facă diferenţa între adevăr şi imaginar? Cum pot să-i convingă să răspundă la întrebări corect şi fidel? De cele mai multe ori, procedura se realizează cu consultarea unui specialist, spune psihologul Camelia Anca Borlean (foto), expert şi formator în domeniul tehnicilor de audiere a minorilor, pregătind studenţi, psihologi, poliţişti, procurori şi judecători. 

Angajată din 2005 în cadrul Curţii de Apel Oradea, din 2007 Borlean oferă suport de specialitate în audierea minorilor, atât în cauzele civile şi penale judecate de instanţele arondate, cât şi în timpul anchetelor desfăşurate de procurorii şi de poliţiştii din Bihor. "În ultimii 10 ani am observat o îmbunătăţire a tehnicilor şi metodelor folosite în audiere, există o preocupare tot mai mare legată de ceea ce numim «justiţia prietenoasă pentru copii»", arată Borlean. 

Justiţie mai prietenoasă

Declaraţiile minorilor sunt cruciale mai ales în cauzele în care aceştia sunt victime ale unor infracţiuni sexuale, cazuri în care de multe ori nu există alte probe decât cele care rezultă din depoziţiile lor. 

Dar cum îşi dau seama anchetatorii şi judecătorii dacă minorul spune adevărul? Dacă în trecut se recurgea şi la aparatul poligraf, în prezent există o metodă ştiinţifică. Se numeşte "Evaluarea Validităţii Declaraţiilor" şi se bazează în principal pe un protocol de interviu care oferă copilului posibilitatea să dea cât mai multe detalii, dialogul şi limbajul fiind ajustat vârstei copilului, dezvoltării sale cognitive şi socio-emoţionale. "Este important să cunoaştem cât mai multe informaţii despre copil şi să formulăm întrebările în aşa fel încât să le înţeleagă", spune Borlean.

Apoi, informaţiile sunt analizate, pentru a distinge mărturiile reale de cele false, şi sunt puse în relaţie cu caracteristicile cazului. "Este un instrument tot mai apreciat în comunitatea ştiinţifică şi acceptat ca probă în instanţele din Germania, Suedia, Belgia", afirmă psihologul, care face parte din grupul pilot de specialişti români şcoliţi de experţi germani, ai cărui membri instruiesc acum alţi psihologi şi magistraţi.

În lucru

O comunicare eficientă cu copiii, într-un spaţiu anume creat pentru ei, a devenit o prioritate pentru tot sistemul de justiţie din judeţ.

La Inspectoratul de Poliţie Bihor, lucrările pentru o cameră specială de audiere a copiilor sunt în stadiu avansat, iar procurorii vor avea, şi ei, o încăpere similară în sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, gândită după model american, cu sisteme speciale audio-video şi un geam-oglindă prin care anchetatorii pot urmări interacţiunea dintre copil şi psiholog, cel care va conduce discuţia şi va ţine legătura cu ei. 

Până când se vor finaliza, anchetatorii au decis ca audierile victimelor minore să fie înregistrate, procedură menită să evite retraumatizarea copiilor, după cum explică prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, Dumitru Bradea (foto). "Înregistrarea se depune la dosarul cauzei. În instanţă, rămâne la latitudinea judecătorului dacă vrea să reasculte victimele", explică magistratul. 

Prin urmare, mulţumită unor profesionişti dedicaţi şi cu spirit de iniţiativă, care au luat atitudine pentru a-i proteja pe copii de traumele generate de lacunele sistemului de justiţie românesc, în Bihor lucrurile au început să se mişte, iar Justiţia prietenoasă pentru copii nu a rămas doar la nivel de concept.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului ReAct - Reformă şi acţiune pentru apărarea drepturilor copiilor, victime ale traficului uman, în sistemul de justiţie, susţinut prin programul Active Citizens Fund România, finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conţinutul acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Granturilor SEE şi Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informaţii accesaţi www.eeagrants.org. Informaţii despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.