Căldură din pământ: Cu 21,5 milioane euro, cartierul orădean Nufărul I ar putea fi încălzit doar cu apă geotermală

Apă caldă la orice oră şi la orice etaj, încălzire după plac toamna şi primăvara, plus posibilitatea de a opri căldura, pentru a face economie...

Cartierul Nufărul I ar putea fi primul care se încălzeşte exclusiv pe apă geotermală, printr-un proiect care vizează înlocuirea celor 7 puncte termice din zonă cu module termice la nivel de scară de bloc. "Dacă totul merge bine, lucrările pentru implementarea proiectului ar putea începe anul viitor", spune viceprimarul Mircea Mălan.

Termoficare cu back-up

Cartierul Nufărul ar putea scăpa de încălzirea prin CET. Consiliul Local a aprobat marţea trecută, cu unanimitate de voturi şi fără comentarii, un proiect având ca scop "Valorificarea energiei geotermale în asociaţie cu pompe de căldură, pentru producerea agentului termic pentru încălzire şi apă caldă în cartierul Nufărul I".

Investiţia, pentru care municipalitatea speră să atragă finanţare nerambursabilă prin Planul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), se ridică la 21,5 milioane euro, din care contribuţia locală va fi de 6,5 milioane euro. La finalul lucrărilor, circa 13.500 de orădeni care locuiesc în zona delimitată de străzile Nufărului, Morii, Bumbacului şi Constantin Noica, dar şi în blocurile dinspre Lotus Center, se vor încălzi pe bază de apă geotermală.

"Sistemul e conceput astfel încât, la nevoie, să poată fi alimentat şi din reţeaua oraşului, dar -reciproc - şi să alimenteze în cazul unei avarii imobilele de pe străzile Leonardo da Vinci şi Liszt Ferenc, din Nufărul II, sau chiar Constantin Nottara, din Nufărul III",  spune managerul de proiect, inginerul Daniel Ţigan (foto).

Căldură geotermală

Cel puţin pe hârtie, investiţia pare gândită în amănunt. "Proiectul prevede realizarea unui foraj la o adâncime de 3 kilometri, construirea unei staţii geotermale pentru prepararea agentului termic primar, înlocuirea conductelor din cartier şi montarea a 288 de module termice la tot atâtea scări de bloc", explică viceprimarul Mircea Mălan (foto).

Apa fierbinte, forată dintr-un puţ ce va fi săpat în câmpul din spatele bisericii Sf. Ioan Iacob Românul de pe strada Nufărului, lângă Lotus, va fi transformată în agent termic primar într-o staţie geotermală şi apoi trimisă prin conducte noi la fiecare scară de bloc. Aici, mini-punctele termice vor face transferul de căldură către reţeaua internă, care va fi cu circuit închis.

În cazul unei spărturi pe conductele Termoficare, nu va mai ajunge în calorifere nici mâl de pe reţea, care să le colmateze, nici aer care să le oxideze. Proiectul a fost gândit aşa încât să fie cât mai ecologic. Înainte de a fi evacuată apa uzată termic la o temperatură de 50 grade Celsius, aceasta va mai fi "stoarsă" de căldură încă o dată, până la 18-20 grade Celsius, cu ajutorul unor pompe speciale, energia rezultată fiind livrată înapoi în sistem. În final, apa răcită va fi reinjectată în sol cu ajutorul unei sonde Transgex, astfel încât să protejeze zăcământul.

Noul sistem de încălzire va face inutile cele 7 puncte termice vechi. "O parte din ele vor fi reamenajate pentru ca vecinii să aibă unde să se întâlnească sau să joace şah, iar unele ar putea fi demolate pentru ca pe locul lor să fie amenajate spaţii verzi ori parcări", zice Mălan.

În premieră naţională

Aparent o idee nouă, investiţia este o variantă îmbunătăţită a proiectului Nufărul Geotermal iniţiat de Primărie în 2012. Proiectul nu a mai primit finanţare pentru că a fost lansat pe final de ciclu bugetar european, iar reprezentanţii Ministerului Economiei au considerat că nu va putea fi implementat înainte de termenul limită de la finalul anului 2015 şi că Primăria va fi nevoită să returneze finanţările.

"Diferenţa este că acum încercăm să amenajăm un foraj de extracţie, în vreme ce în proiectul iniţial era unul de reinjecţie", explică Mălan. Pentru a putea exploata un astfel de puţ, municipalitatea face demersuri să devină prima din România licenţiată în extragerea de apă geotermală. "Nu ştiu să mai existe un precedent, dar pe normativele în vigoare municipalităţile pot obţine licenţe fără licitaţie, printr-o procedură simplificată".

De altfel, Primăria a şi contractat un operator licenţiat din Bucureşti pentru a-i obţine licenţa de exploatare. "Miza noastră e să valorificăm cât mai bine apa geotermală de sub oraş. Dacă avem licenţă de exploatare, eliminăm intermediarii şi toate beneficiile rămân oraşului", spune viceprimarul, adăugând că Primăria nu urmăreşte să scoată de pe piaţă Transgex, "intermediar" deja licenţiat, ci să valorifice cantităţi suplimentare faţă de ceea ce produce acesta.

Transgex perplex

Decizia municipalităţii de a intra pe piaţa geotermalismului a luat totuşi prin surprindere conducerea Transgex. "Cu noi nu a discutat nimeni. Primăria ţine să-şi ia licenţă de exploatare deşi avem în oraş 12 sonde forate tocmai pentru sistemul centralizat de termoficare, pe care le utilizăm doar la jumătate din potenţial", spune directorul Alin Iacobescu.

Inginerul e cu atât mai contrariat cu cât exploatarea presupune investiţii masive. "Trebuie să ai geologi, sondori, echipe de intervenţii... Şi noi ne descurcăm greu, pentru că meseriaşii au plecat să muncească afară". În plus, adaugă el, apariţia unui operator nou va pune în pericol viabilitatea zăcământului. "Într-un perimetru în care sunt doi exploatatori apar probleme. Se va întâmpla ca în Băile Felix. Fiecare va scoate, dar nimeni nu va reinjecta. De asta ne opunem, nu că am avea orgolii".

De altfel, primele discuţii au şi început să apară. "Primăria vrea să pună o sondă de exploatare la 100 de metri de sonda deja existentă chiar pe direcţia de alimentare a zăcământului. Sunt curios ce va spune Agenţia Naţională de Resurse Minerale", zice directorul Transgex.

"Toţi vecinii sunt de acord"

Dincolo de tensiunile între Primărie şi firmă, orădenii din Nufărul abia aşteaptă implementarea proiectului. "Au fost şi vecini care au mai comentat că pompele din scară vor face gălăgie, dar majoritatea susţin proiectul, mai ales că în Baia Mare s-a făcut ceva similar şi oamenii au căldură şi apă caldă tot timpul", spune preşedintele Asociaţiei de Proprietari Onisifor Ghibu 1.

La fel gândesc şi membrii Asociaţiei Dora din Aleea Peneş Curcanul. "Toţi suntem de acord. Blocul a intrat în reabilitare termică, iar noua investiţie vine ca o mănuşă", zice preşedintele Marcel Moroşan.

Singura obiecţiune a oamenilor este legată doar de preţul "piperat" al gigacaloriei. În condiţiile în care căldura obţinută din apă geotermală este de 1,8 ori mai ieftină decât cea pe gaz, şi-ar dori să plătească şi ei mai puţin. "Ar fi frumos să se găsească o soluţie pentru ca gigacaloria să fie mai ieftină, fie şi cu puţin", trage nădejde Moroşan.

Ieftiniţi gigacaloria!

Degeaba, însă, pe lege, la nivelul unui operator centralizat se poate practica un singur tarif, unic pentru toţi consumatorii, indiferent de zonă sau de alte criterii, aşa că reprezentanţii municipalităţii susţin fie ieftinirea gigacaloriei în tot oraşul, fie deloc. Teoretic, dorită este prima variantă. "Cu cât creştem aportul energiei geotermale la obţinerea încălzirii, astăzi de doar 7%, şi cu cât înlocuim mai multe conducte pentru a elimina pierderile, cu atât cresc şansele ieftinirii gigacaloriei", spune viceprimarul Mălan.

Edilul nu are, însă, nicio idee dacă şi când va avea loc o ieftinire. "Lucrările s-ar putea finaliza undeva în 2019. Nu avem cum să ştim care va fi politica de tarife a Primăriei peste trei ani. S-ar putea să trebuiască să acopere creşterea preţului gazului, de pildă". Altfel spus, investiţiile se vor face în continuare, cel puţin câţiva ani, doar pentru binele operatorului şi, judecând după stadiul lor, până la ieftinirea încălzirii mai este cale lungă. Cam cât pentru a creşte încă o generaţie de sacrificiu...

PROIECT 2.0
Blocaţi în birocraţie

Proiectul pentru implementarea termoficării pe apă geotermală este o variantă revăzută şi adăugită a proiectului Nufărul Geotermal, pentru care municipalitatea a încercat să obţină finanţare europeană în urmă cu mai bine de trei ani.

Estimat la 11,5 milioane euro, el viza reconversia de pe încălzirea cu gaz pe energie geotermală prin desfiinţarea a 7 puncte termice şi montarea a 278 de module termice la nivelul fiecărei scări de bloc, înlocuirea reţelelor şi reinjectarea apei geotermale folosite.

Deşi municipalitatea a ajuns până în faza atribuirii lucrărilor către firma Hidroconstrucţia, proiectul nu a fost implementat deoarece Organismul Intermediar Energie din cadrul Ministerului Economiei a ţinut luni întregi actele la sertar, pentru ca apoi să refuze finanţarea pe motiv că lucrările nu vor fi terminate până la finele anului 2015.

Primăria a dat în judecată Ministerul Economiei, dar Curtea de Apel Oradea i-a respins acţiunea. Întrucât municipalitatea a atacat sentinţa, procesul continuă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care însă nu a fixat, nici după un an, primul termen de judecată.