Dezbaterea proiectului de buget al Oradiei pentru anul 2025 s-a ţinut în faţa unui public restrâns şi vizibil stingher.
La consultarea publică organizată miercuri după-amiază în sala mare a Primăriei, în prezenţa primarului Florin Birta, au luat parte doar reprezentanţii unui ONG pentru tineret şi 25 de studenţi de la specializarea Administraţie Publică a Facultăţii de Drept din Oradea.
„Suntem deja obişnuiţi...”
Studenţii au venit la dezbatere însoţiţi de profesoara lor, Claudia Timofte, care a dorit ca tinerii să vadă cum se desfășoară procesul de adoptare a bugetului orașului.
Prezenţa redusă nu l-a descurajat pe primarul Florin Birta să ţină prezentarea de buget, însoţit de directorul economic al Primăriei, Eduard Florea. „Suntem deja obişnuiţi ca la dezbaterile publice pe care le organizăm pe diferite teme să avem doar 4-5 persoane. După pandemie, oamenii nu mai vin la dezbateri, ci preferă să trimită diferite propuneri online”, a remarcat Birta.
„Puteţi întreba orice”
De altfel, deşi încurajat de primarul de Oradea, publicul tânăr a evitat să pună întrebări pe tema bugetului de buget în dezbatere, cu atât mai puţin să facă şi propuneri. „Puteţi întreba orice, nu neapărat despre buget, despre activitatea Primăriei, dacă tot sunteţi aici”, a cerut zadarnic Birta, după ce și-a terminat prezentarea.
Având în vedere tăcerea care s-a lăsat, primarul a făcut pentru asistenţă, ca pentru turişti, o scurtă prezentare a procesului de reabilitare la care a fost supusă sala Traian Moşoiu, în care avea loc consultarea publică.
Birta a pus accent pe faptul că, la reamenajarea încăperii, proiectanţii s-au inspirat din imagini mai vechi care copiau Parlamentul Britanic, că deasupra sălii tronează un candelabru de 2,5 tone, care însă „este foarte bine ancorat”, iar la realizarea ornamentelor sălii s-a folosit inclusiv foiță de aur, dispusă în straturi fine.
Ultimele detalii au trezit atenţia publicului mai mult decât faptul că, potrivit proiectului de buget, anul acesta Oradea plănuiește să realizeze investiții record, în valoare totală de circa 2 miliarde lei.
Bani mai mulţi pentru ONG-urile tinerilor?
Singurele propuneri au fost formulate, la finalul întâlnirii, de preşedintele Asociaţiei de Responsabilizare şi Dezvoltare a Tineretului Oradea, Filip Barabaş (foto jos), însoțit la eveniment de alte două persoane.
„Am văzut că nu a luat nimeni cuvântul şi nu vă condamn, pentru că şcoala nu v-a pregătit pentru asta”, a spus Barabaş către public, concluzionând că „este nevoie de organizaţii pentru tineri”.
În susţinerea ideilor sale, liderul ARDT Oradea le-a propus reprezentanţilor municipalităţii să ia în calcul creşterea finanţărilor pentru ONG-uri, în prezent de 500.000 lei pe an. „Ar fi indicat ca în fiecare an să existe o mărire a sumelor alocate cu circa 100.000 lei, până la un plafon de 1 milion de lei pe an”, a spus Filip Barabaş.
În plus, reprezentantul ARDT Oradea le-a mai cerut reprezentanţilor municipalităţii să faciliteze accesul organizaţiilor de tineret la un sediu în care să îşi desfăşoare activitatea. „Propunerea noastră este ca Primăria Oradea să analizeze ideea de a scuti de impozit un spaţiu pe care proprietarul l-a pus la dispoziţia unui ONG cu scopul de a înfiinţa un centru pentru tineret. Chiriile sunt foarte mari, iar o astfel de facilitate ne-ar ajuta”, a spus ONG-istul.
Directorul economic al Primăriei le-a cerut reprezentanţilor ONG-ului să depună o cerere oficială în acest sens şi a promis analizarea ei. „Vom face verificări pentru a vedea în ce măsură poate fi aplicată”, a promis Eduard Florea.
Interes scăzut
Participanţii la dezbatere au avut păreri diferite cu privire la audienţa redusă a întâlnirii, dat fiind că dezbaterea nu a atras nici măcar reprezentanţi ai lumii politice locale. „Probabil că tot mai mulţi oameni preferă să îşi transmită propunerile online”, a declarat, pentru BIHOREANUL, conferenţiarul universitar doctor Claudia Timofte, care şi-a însoţit studenţii la dezbatere.
De cealaltă parte, liderul ARDT, Filip Barabaş, s-a declarat de părere că populaţia se consideră ignorată de autorităţi şi, ca atare, nici nu mai are iniţiative. „Oamenii trăiesc cu impresia că Primăria (n.r. Oradea) este rigidă, nu le ia propunerile în calcul, şi atunci preferă să nu se mai implice”, a spus tânărul.
De cealaltă parte, directorul economic Eduard Florea a pus accentul pe caracterul întâlnirii, spunând: „Lucrurile care merg bine nu generează interes public. La întâlnirile din cadrul campaniilor de bugetare participativă în cartierele cu probleme, orădenii veneau în număr mare, dar în cartierele în care gradul de nemulţumire era mai redus şi prezenţa era mai mică”.
Sumă record pentru investiții
După cum BIHOREANUL a mai scris, potrivit proiectului de buget în dezbatere publică până pe 21 martie, anul acesta Oradea se bazează pe venituri şi cheltuieli de 3,7 miliarde lei, echivalentul a 750 milioane euro, în creştere cu 18% faţă de anul trecut.
Din bugetul total, o sumă record, de 2 miliarde lei, se va aloca pentru investiţii, având în vedere că anul acesta se vor suprapune vârfurile a două programe majore de finanţări din fonduri europene, prin POR 2021 – 2027 şi PNRR.
Varianta finală a proiectului de buget va ajunge pe masa consilierilor locali din Oradea, pentru adoptare, în ședința programată pe 26 martie.
Mai jos, o sinteză a proiectului de buget pentru anul 2025:
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.