Bolojan, despre reducerile din DGASPC şi instituţiile de cultură ale CJ Bihor: „Nu vreau să belferim sub scutul culturii sau folosind copiii ca scut" (VIDEO)

Cu două ore înaintea şedinţei în care Consiliul Judeţean decide prin vot, marţi, reorganizarea a 10 instituţii de cultură subordonate şi a DGASPC, preşedintele Ilie Bolojan a explicat în faţa jurnaliştilor de ce aceasta trebuie făcută şi pe ce principii a fost propusă.

El a subliniat că nu desfiinţează revistele de cultură Familia ori Varad, nici alte instituţii, dar judeţul nu are bani pentru plata celor care se ocupă de asistenţă socială, din cauza unor organigrame stufoase, cu structuri paralele şi cheltuieli nejustificate.

"N-am dormit"

"Când am preluat mandatul am constatat că nu aveam bani pentru plata salariilor de la DGASPC", a spus Bolojan, referindu-se la deficitul de 3 milioane euro care a făcut ca angajaţii din asistenţa socială să nu-şi primească salariile timp de două luni şi amintind că, rectificând bugetul şi primind bani şi de la Guvern, acest lucru a fost asigurat până la sfârşitul anului.

"N-am dormit 2-3 săptămâni până n-am avut aceşti bani. Nu am vrut să joc la ruleta rusescă, cum s-a procedat la fiecare sfârşit de an aşteptând bani de la Guvern. Nu vom mai ajunge într-o astfel de situaţie şi în anii următori, pentru că ar însemna că nu învăţăm nimic", a spus Bolojan, explicând că situaţia impunea "tăieri" de la instituţiile subordonate.

"Aceleaşi metehne"

Înainte să explice pe ce baze s-a propus reorganizarea DGASPC şi a instituţiilor de cultură - Biblioteca Judeţeană, revistele de cultură Familia şi Varad, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Şcoala de Arte Francisc Hubic, teatrele Regina Maria şi Szigligeti, Muzeul Ţării Crişurilor şi Filarmonica - Bolojan a spus că peste tot a găsit "exact metehnele" pe care le-a constatat şi la precedentele etape de reorganizări, ale aparatului propriu al CJ şi ONG-urilor satelit.

Este vorba despre "servicii paralele" (exemplificând că pe strada Moscovei, în curtea Filarmonicii, paznicii acestei instituţii sunt dublaţi de cei ai Şcolii de Arte, cu care împart clădirea), "personal supradimensionat" (cu, de pildă, mai mulţi "suflători" decât justifică activitatea artistică), "structuri administrative stufoase" (la CJCPCT, de exemplu, din 12 angajaţi doar 5 fiind personal de specialitate, restul TESA), "cheltuieli nejustificate" (cu multe contracte de colaborare cu PFA-uri, SRL-uri şi drepturi de autor încasate de diverși colaboratori).

"Nu mai putem merge cum am mers", a conchis Bolojan, explicând că "în urmă cu o lună i-am rugat pe directori să facă analize şi să vină cu propuneri de reorganizare şi de creştere a eficienţei". "Directorii pot da lămuriri cum au făcut propuneri, directori pe care nu eu i-am selectat", a subliniat şeful CJ Bihor.

DGASPC, fără copii folosiţi ca "scuturi umane"

Bolojan a vorbit despre reorganizarea fiecărei instituţii, începând cu DGASPC, "cea mai delicată şi cea mai grea", unde din 1.260 posturi (1.128 ocupate efectiv) vor rămâne 1.001, după reduceri atât în aparatul propriu al instituţiei, adică în rândul administrativilor de pe strada Feldioarei, cât şi în centrele pentru copii şi în cele pentru adulţi cu dizabilităţi răspândite în judeţe, unde sunt îngrijiţi 553 beneficiari (copii şi adulţi).

Preşedintele CJ a arătat că bugetul pe 2020 al DGASPC este de 100 milioane lei, din care 80% o reprezintă salariile, iar în Bihor sumele plătite în acest scop depăşesc standardele de cost, astfel încât CJ este obligat să suporte nu 50% din cuantumul acestora, ci tot ce depăşeşte nivelul standardelor de cost, în condiţiile în care acestea nu sunt depăşite în structurile externalizate. "Dacă privaţii reuşesc să stea cu cheltuielile pe standardele de cost, trebuie şi noi", a spus Bolojan.

El a dat câteva detalii, arătând şi că de un an încă există în Bihor şefi peste centrele pentru copii, deşi acest lucru este nelegal, astfel că centrele pentru copii au fost comasate, din 23 rămânând 5, cu 7 coordonatori. S-au făcut, însă, disponibilizări şi de posturi de psihologi şi educatori.

Muzeu, teatre, Filarmonică, Tradiţii populare

La Muzeul Ţării Crişurilor, a spus Bolojan, din 128 posturi ocupate vor rămâne 101 dacă aleşii bihorenilor aprobă noile organigrame, fără să fi fost probleme deosebite deoarece s-au făcut "reduceri de la fiecare compartiment".

În schimb, în ce priveşte teatrele, şeful CJ a remarcat că deşi teatrul Szigligeti se adresează unei populaţii de 25% din totalul judeţului, acesta are mai mulţi angajaţi decât Teatrul Regina Maria, care deserveşte o comunitate reprezentând 70% din populaţia judeţului.

Bolojan a spus că la propunerea celor două conduceri, la Teatrul Regina Maria rămân 121 posturi din 143 (din care 12 cu jumătate de normă), iar la Szigligeti 109 posturi (din care 6 cu jumătate de normă) din cele 145 de acum.

La Filarmonică, unde erau trei posturi de director, vor rămâne două, iar din cele 130 posturi efectiv ocupate vor rămâne 125 (inclusiv cele 38 de corişti, cu jumătate de normă).

De asemenea, Bolojan a spus că actualul Centru pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale va fuziona prin absobţie de către Şcoala de Arte Francisc Hubic, astfel că în final din 47 angajaţi ai celor două instituţii după comasare vor fi 34, reducerea vizând personal administrativ.

Familia şi Varad rămân, "niciun fel de dezonoare"

Pe de altă parte, în condţiile în care mai mulţi intelectuali au protestat că redacţiile revistelor de cultura Familia şi Varad vor fuziona prin absorbţie de către Biblioteca Judeţeană, Bolojan a spus că scopul reorganizării a fost "să asigurăm editarea revistelor", pentru că "nu este niciun fel de dezonoare dacă Biblioteca Judeţeană, cu acelaşi personal administrativ, se ocupă de administraţie şi pentru revista Familia. O să se poată concentra pe partea editorială (n.r. – redactorii)".

„Partea editorială este independentă, nimeni n-o să le dicteze (n.r – celor două reviste) ce poezii să publice", a spus Bolojan, care a continuat, adăugând că personalul Bibliotecii va fi redus de la 81 la 69 angajaţi, renunţându-se la două filiale exterioare (dar care vor putea împrumuta cărţi în continuare, în Episcopia printr-o parohie, iar în Felix prin personalul unei şcoli).

De asemenea, Bolojan a spus că eliberarea unor spaţii din oraş în acest fel va contribui la economii importante de bani pentru CJ, în condiţiile în care numai pentru Arhitectul Şef se plătesc 50.000 euro chirie pe an.

Întrebat de BIHOREANUL de ce a fost inflexibil în cazul revistei Familia, cu o vechime seculară, care acum îşi pierde personalitatea juridică, Bolojan a replicat că în acest caz "ar fi trebuit să explic altora de cei ei trebuie să fuzioneze şi alţii nu".

De la "dureros" la "scandalos"

În fine, întrebat de BIHOREANUL dacă persoanele din aceste instituţii ale căror posturi se desfiinţează vor avea parte de concursuri corecte pentru ocuparea celor rămase, Bolojan a spus că de acest lucru vor răspunde directorii.

"Reducerile de personal sunt dureroase, dar dacă le faci incorect, sunt scandaloase", a afirmat preşedintele CJ Bihor. El a adăugat că dacă acest lucru se va întâmpla, directorii şi în general şefii vor trebui să muncească şi în locul "protejaţilor", avertizând totodată că în primul trimestru al anului viitor toate aceste instituţii vor fi supuse unui audit şi va fi analizată şi calitatea serviciilor publice oferite.

Nu în ultimul rând, Bolojan a spus că are intenţia să şi facă investiţii în instituţiile de cultură, acuzând condiţiile în care unele îşi desfăşoară activitatea, în ciuda bugetelor mari cheltuite. "Veţi vedea în următorii ani ce face Consiliul Judeţean. Cuvintele sunt mari, dar nu cuvintele sunt problema, ci realitatea", a zis Bolojan, adăugând că „nu vreau să belferim sub scutul culturii sau folosind copiii ca scut".

Vezi mai jos conferința de presă!