Bogăţie pe hoţie: Păşunea satului Voivozi le-a fost luată cu japca sătenilor chiar de aleşii lor

Clubul Minerul din Voivozi a gemut de lume miercurea trecută, la fel ca odinioară, când pe scena de aici dădeau spectacole Florin Piersic ori Irina Loghin. De data asta, însă, "actori" au fost 300 de săteni în faţa cărora au venit, spre a le domoli furia, primarul comunei Popeşti, prefectul judeţului Bihor, un consul al Slovaciei şi un reprezentant al unor misterioşi investitori care instalează pe păşunea lor panouri solare pentru producţia de energie electrică.

"Cu furcoaiele o să merem peste ei!", au ameninţat oamenii locului, revoltaţi că de două decenii au tot aşteptat să le fie restituite pământurile lăsate de părinţii şi bunicii lor, dar o mână de şmecheri din Primărie, în frunte cu foştii edili Adrian Maga (PSD) şi Iosif Iuhaneac (PDL), le-au furat o parte din terenuri pentru a le vinde străinilor.

Casieriţă, vreau pământ!

Povestea furtului de terenuri din Voivozi a început pe 29 noiembrie 2011 cu o banală cerere formulată de casieriţa Primăriei Popeşti, Mărioara Bălănescu, fiul acesteia, Viorel Bălănescu, şi soţia sa, Ştefania Bălănescu, interesaţi să cumpere 50 hectare de teren, din care o parte pe păşunea satului, aflată în proprietatea localnicilor din 1921.

"În cerere nu se spunea pentru ce le trebuia pământul. Luna următoare, la începutul lui decembrie 2011, Consiliul Local a respins-o în unanimitate. Au votat împotrivă toţi cei 15 consilieri, indiferent de culoarea politică", spune fostul viceprimar Ioan Moisa (foto). Motivul? Conform legii, păşunile nu pot fi înstrăinate decât între proprietarii lor, în cazul de faţă membrii Composesoratului din Voivozi, iar pe de altă parte terenurile aparţin în devălmăşie sătenilor, Consiliul primind doar dreptul de a le administra, explică Moisa, unul dintre localnicii care au denunţat autorităţilor ilegalităţile comise de fosta administraţie.

Conclav secret

Ceea ce a urmat după respingerea cererii familiei Bălănescu sătenii aveau să afle abia după o lună, când jaful era încheiat. Căci, tot în decembrie 2011, Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar s-a întrunit "în formulă restrânsă", adică în secret, ba chiar într-o zi de duminică, fără anunţarea tuturor membrilor, ci doar cu participarea primarului Adrian Maga, care era şi preşedintele Comisiei, a secretarului CL, Firicel Silcău, precum şi a doi aşa-numiţi specialişti ai Primăriei, Alexandru Molnar (topograf) şi Dorin Covaci (agronom) - în total 4 persoane din 12, lipsind viceprimarul Ioan Moisa, juristul Gavril Silaghi, referentul agricol Olga Boldiş şi reprezentanţii celor cinci sate: Popeşti, Voivozi, Budoi, Varviz şi Vărzari.

Chiar şi aşa, fără cvorumul legal, Comisia a decis punerea în posesie, cu câte 10 hectare, a 4 "specialişti" din Primărie: fostul primar PDL Iosif Iuhaneac, topograful Alexandru Molnar, agronomul Dorin Covaci şi referendul Hamid Giamalis, acesta în contul tatălui său, fost topograf, decedat. Ulterior, au aflat sătenii, Comisia i-a pus în posesie, tot cu câte 10 hectare, şi pe veterinarul Boldis Attila şi pe fostul agronom Viorel Boldiş. Imediat, aceştia au şi vândut terenurile unei firme, Icroslov, controlate de aceeaşi familie Bălănescu care anterior ceruse să cumpere de la Primărie terenurile oamenilor. Scopul? Construirea unui parc fotovoltaic, pentru producţia de electricitate din sursă solară.

Ilegal de patru ori

"Toţi cei puşi în posesie aveau deja câte 8-9 hectare şi chiar mai mult, dar au profitat că Legea 18/1991 permite constituirea dreptului de proprietate pentru specialiştii agricoli", spune fostul viceprimar Ioan Moisa. Numai că, în toate cazurile, legislaţia a fost încălcată grav şi repetat.

În primul rând, specialiştii nu puteau fi împroprietăriţi decât cu teren arabil, dar fiecare a primit câte 4 hectare de arabil şi câte 6 de păşune. În al doilea rând, terenurile erau în rezerva comunei, pentru a fi restituite urmaşilor celor care le-au deţinut înainte de colectivizare, nefiind puse, prin nicio hotărâre de Consiliu, la dispoziţia Comisiei funciare. În al treilea rând, şedinţele acesteia nu au fost statutare, fiindcă n-au participat cel puţin două treimi din membri.

Şi, în fine, Legea 214/2011 interzice schimbarea categoriei de folosinţă a păşunilor, rezervate exclusiv pentru asigurarea hranei animalelor. "Totul a fost şi ilegal, şi imoral, pentru că încă sunt zeci de familii care aşteptau să le fie înapoiate pământurile colectivizate de comunişti. În 20 de ani Comisia funciară n-a reuşit să ne dea înapoi pământurile, dar a reuşit să le fure într-o lună pentru şmecheri", zice o localnică, Marioara Pop.

Răscoală

Sătenii au aflat despre furt abia în ianuarie 2012, când beneficiarii punerilor în posesie s-au dus la notar în Marghita să vândă terenurile primite "pe pile". Cei şase "specialişti" nici nu aveau încă titlurile de proprietate când au semnat antecontracte de vânzare către Icroslov SRL, firmă care contactase deja Primăria Popeşti şi Consiliul Judeţean pentru a obţine autorizaţia de construcţie a unui parc fotovoltaic pe 58 hectare. "Am intrat în posesia copiilor antecontractelor semnate de fostul primar Iosif Iuhaneac pentru vânzarea a 6 hectare de păşune pe 26.000 lei, de topograful Alexandru Molnar tot pentru 6 hectare de păşune pe 37.000 lei şi de agronomul Dorin Covaci tot pentru 6 hectare de păşune, şi tot pe 37.000 lei", povesteşte Moisa.

Când oamenii au auzit că "specialiştii" le-au vândut păşunea, s-au strâns cam 200 să-l bată pe primar. Ca să nu aibă probleme cu legea, s-au abţinut, dar s-au adresat Prefecturii, pentru că între timp aceasta eliberase celor şase şi titlurile de proprietate, în baza cărora ulterior firma s-a întăbulat pe terenuri. "Ne-am dus de mai multe ori la prefectul Gavrilă Ghilea, ca să se anuleze actele ilegale. După mai multe audienţe ne-a zis că l-a atenţionat pe primar că îl dă pe mâna procurorilor dacă nu intentează în numele Primăriei un proces pentru anularea actelor", spune fostul viceprimar.

Păşunat în... Slovacia?

Dosarul deschis împotriva Comisiei funciare şi a celor şase beneficiari de terenuri care le-au vândut firmei Icroslov se judecă la Marghita, având până acum nouă înfăţişări. La una din ele, răspunzând întrebărilor judecătorului, unul din "specialişti", veterinarul Bodis Attila, a recunoscut că ştia că nu avea dreptul să primească pământ, dar "a acceptat pentru că ştia că va lua bani din vânzarea lui către firma Icroslov".

Sătui să aştepte verdictul, localnicii şi-au pierdut însă răbdarea, iar miercurea trecută l-au chemat pe actualul primar Dorin Curtean şi pe prefectul Claudiu Pop la faţa locului, pentru a le promite că furtul nu va rămâne nepedepsit. Surpriză, însă, la Clubul Minerul, unde s-au strâns 300 de săteni, a venit şi consulul onorific al Slovaciei, Miroslav Iabloncsik (foto), şi un "reprezentant al investitorilor slovaci", care nu s-a prezentat, pentru a-i convinge de bunăstarea care se va revărsa asupra lor dacă nu se vor mai opune parcului fotovoltaic deja început pe pământurile lor. "Noi am fost cumpărători de bună credinţă, le-am cumpărat de la persoane fizice cu acte în regulă", a spus slovacul, în timp ce prefectul a afirmat că multe alte comune ar fi fericite dacă ar găzdui o investiţie de 60 milioane euro.

"O fi, dar de ce se face pe pământurile noastre? Unde o să mai păşuneze vitele? La Marghita? Sau să le ducem în Slovacia?", le-a răspuns aproape cu lacrimi în ochi Ioan Cozma, unul dintre localnicii revoltaţi că ei rămân cu paguba, "specialiştii" şi fostul primar cu "banii de pe pământ şi de pe şpăgi", iar investitorii pe care acum i-au văzut prima oară "ne iau de proşti". Şi niciunul dintre cei prezenţi n-a putut să-l contrazică!

SPECULANŢII
De la imobiliare la solare

Prima idee pentru un parc fotovoltaic la Voivozi a avut-o în 2010 un angajat al Biroului Proiecte Europene al Consiliului Judeţean Bihor, Mihai Dascălu. "I-am spus primarului din Popeşti că puteam face un proiect în parteneriat între CJ şi Primărie, la fel cum am făcut şi pentru comuna Avram Iancu, pe fonduri europene", spune Dascălu, adăugând că terenurile din Voivozi erau ideale, având expunere sudică şi fiind luminate de soare între 12-14 ore/zi.

Deşi nu s-a concretizat, de idee au profitat, iată, reprezentanţii necunoscuţilor investitori din firma Icroslov. Societatea a fost înfiinţată în 2007 de Miroslav Iabloncsik, fostul patron al restaurantului Millenium din Mădăras şi consul onorific al Slovaciei, obiectul de activitate iniţial fiind vânzarea şi cumpărarea de terenuri. Ulterior, firma s-a mutat la Oradea, a fost convertită spre producţia de energie, şi e condusă din postura de director general de Ştefania Bălănescu (foto), nora casieriţei Primăriei Popeşti şi fostă angajată a Departamentului Economic al Ambasadei Slovaciei la Bucureşti.

Deşi BIHOREANUL i-a solicitat informaţii asupra slovacilor despre care susţine că investesc în Voivozi 60 milioane euro, aceasta a furnizat doar date tehnice, conform cărora vor fi realizate 7 capacităţi a câte 3 MW fiecare, prima (suficientă pentru alimentarea a 900 de locuinţe) fiind deja funcţională şi gata de racordare la sistemul energetic naţional. "Avantajele oferite de investitori sunt crearea a 50 de locuri de muncă, contribuţia prin impozite şi taxe la bugetul local, reducerea costurilor la energie pentru locuitori cu 20% şi implicarea în activităţile culturale şi sociale ale comunei", spune Bălănescu.

Beneficiarii terenurilor vândute către firma slovacă nu au fost nici ei mai volubili ori mai precişi în explicaţii. "Nu am făcut nimic ilegal", a pretins fostul primar Adrian Maga, în timp ce topograful Alexandru Molnar afirmă că era dreptul lui să primească teren pe care apoi să ia bani cât de mulţi. "A fost o şansă pe care am aşteptat-o de mult", a zis, franc, topograful.