După ce într-o conferinţă de presă, susţinută miercuri, noua conducere a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă prezenta concluzii ale unui audit făcut în spital după preluarea managementului, fostul director al unităţii, chirurgul Florian Bodog, susţine că situaţia prezentată de managerul Carmen Pantiş şi de directorul fianciar contabil Emil Popovici Muţ este părtinitoare şi că nu reflectă realitatea.
Hârtie igienică vs. silicon de bord
Contactat de BIHOREANUL pe marginea celor prezentate în audit, Bodog a declarat că planul de achiziţii al spitalului pe 2010, care, în valoare de 36 milioane de euro, a fost catalogat „imens" de către Popovici Muţ, „e unu la unu cu cel pe care îl avea domnul Muţ când era manager". „În acel plan e cuprins tot, inclusiv creioanele şi caietele care se folosesc în spital, dar asta nu înseamnă că trebuie să achiziţionezi tot ce e acolo. Pot să achiziţionez o zecime, două, trei... Dar dacă tot vorbim de asta, în planul de achiziţii pe care l-am preluat eu în luna mai, anul trecut, de la domnul Popovici Muţ, figurau sute de litri de silicon pentru bord de maşină. Trebuia să fiu oligofren să cumpăr aşa ceva doar pentru că era în planul de achiziţii", a spus Bodog.
În ce priveşte faptul că în depozitele spitalelor există surplus de hârtie igienică şi de detergent lichid cât să ajungă pentru 6 luni, Bodog susţine că situaţia se datorează faptului că actuala conducere a spitalului nu pune hârtie igienică în saloane. „Mergeţi să vedeţi, dacă nu credeţi! Nu îmi amintesc să fi achiziţionat 8 tone de detergenţi lichizi, este vorba totuşi de un camion, dar o să mă informez. Cert este că materialele acelea s-au achiziţionat de la firme protejate, ce au angajat personal cu handicap, din bani pe care în mod normal spitalul ar fi trebuit să îi dea pentru fondul persoanelor cu handicap". Mai mult, afirmă Bodog, Popovici Muţ nici nu ar fi fost îndreptăţit să acuze aceste lucruri din moment ce când a fost, la rându-i, la cârma spitalului „mi-a umplut magazia de cearşafuri şi a venit Curtea de Conturi şi m-a luat la rost pentru ele".
La fel a făcut!
Bodog neagă şi că a "utilizat în mod excesiv" proceduri de achiziţie care evită licitaţiile publice, reiterând faptul că sub conducerea lui, spitalul a fost trecut pe locul doi într-un top realizat de revista Capital în ce priveşte transparenţa în organizarea licitaţiilor online. „Vreau să precizez că eu anul acesta am avut controlul Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice şi nu am primit nicio amendă, pe când el, cât a fost manager, a primit", a declarat ex-managerul.
Chirurgul consideră că şefii de acum ai spitalului au fost tendenţioşi şi când au spus că fosta conducere a redus bugetul lunar alocat pentru medicamente de la 7 miliarde de lei vechi, cât era în 2008, la 3,5 miliarde, în condiţiile în care necesarul minim este de 4,5-5 miliarde pe lună". La fel, consideră nedrepte şi afirmaţiile managerului Carmen Pantiş, potrivit cărora când a preluat funcţia nu existau medicamente esenţiale în spital, precum heparina, algocalmin sau furosemid. „Sunt luni în care am achitat şi 5, şi 6 miliarde, dar şi 3. Cu heparina au fost probleme la nivel naţional. Nu cred că merg pacienţii să îşi cumpere algocalmin sau furosemid, dar e de precizat că orice scurtcircuit de medicamente se datorează faptului că spitalul multe datorii, iar furnizorii încearcă să ne blocheze", a zis Bodog.
Reparaţii „proiectate"
Bodog a dat replica şi în legătură cu acuzaţiile potrivit cărora nu a tratat cu prioritate necesităţile imediate ale spitalului, ci s-a mărginit să investească în aparatură medicală. Actuala conducere a exemplificat că spitalul are un singur aparat de cobaltoterapie, care se foloseşte pentru tot judeţul, şi o singură staţie de sterilizare care funcţionează, dar e veche şi ieşită din garanţie, ambele „pe moarte".
Bodog susţine că pentru aparatul de cobaltoterapie a iniţiat un proiect - în care mai sunt parte şi alte 6 spitale judeţene din ţară - înaintat Ministerului Sănătăţii pentru cumpărarea unei „surse" noi la un preţ mai bun, şi că a făcut demersuri şi pentru achiziţionarea unei staţii de sterilizare. Pentru blocul operator în care plouă doctorul zice că a lăsat un proiect în derulare, împreună cu o firmă orădeană şi cu Rompetrol, în valoare de 500 milioane de lei vechi, iar spitalul nu a trebuit să mai plătească nici un leu. Proiectul este în curs de evaluare şi a fost iniţiat după ce, pe vremea lui Muţ, spitalul a avut contract cu o firmă care a făcut hidroizolaţii de proastă calitate. „Lucrările au fost şi recepţionate, dar eu am refuzat să plătesc, dar asta nu au mai spus. Nici măcar nu m-au chemat să facem un proces verbal de predare-primire. Nu au stat să se intereseze ce proiecte am demarat şi ce nu", zice fostul manager.
Până una-alta, răfuielile între fosta şi actuala conducere au şi o parte pozitivă: scot la iveală dedesubturile sistemului de sănătate. Care numai sănătoase nu sunt...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.