24 de salarii medii, adică peste 16.000 euro, a câştigat orădeanca Olivia Marcu pentru doar 4 zile în care a putut dovedi că a lucrat, cât de cât, în calitate de consilieră a ministrului PSD al Sănătăţii din 2017, Florian Bodog. În celelalte zile doar s-a făcut că lucrează, dar a încasat fără jenă salariile.
Cei doi au fost condamnaţi recent de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la câte 2 ani de închisoare cu suspendare şi obligaţi la returnarea salariilor încasate pe nedrept de angajata fictivă, în total circa 75.000 lei. Motivarea judecătorilor, consultată de BIHOREANUL, arată că Bodog şi Marcu au comis ilegalităţile fără nicio jenă, iar când au fost prinşi cu minciuna au dat vina pe funcţionari ai Ministerului. Mai mult, au pretins că pot fi cercetaţi, cel mult, pentru abateri la Codul Muncii, nu pentru fapte de corupţie...
"Reţeta" Dragnea
Unul dintre cei mai controversaţi politicieni bihoreni, care ani de zile s-a aflat la conducerea PSD Oradea, fără să fi fost niciodată ales în funcţie, şi care şi-a clădit o carieră de universitar prin impostură, Florian Bodog a fost din 2012 până în 2024 senator, iar între ianuarie 2017 şi ianuarie 2018 ministru al Sănătăţii. Nu s-a remarcat cu nimic în această funcţie, singura "moştenire" lăsată fiind un scandal de corupţie similar celui pentru care fostul său şef de partid, Liviu Dragnea, a făcut închisoare.
În 2021, Bodog a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi fals în înscrisuri private, fiind acuzat că în ianuarie 2017 a angajat fictiv o consilieră din Oradea care n-a dat nicio zi pe la muncă, dar a încasat salariile. Olivia Marcu (atunci cu numele de Baciu) este doctor în cibernetică şi statistică al Universităţii Babeş-Bolyai, are studii făcute inclusiv în America şi a fost la rându-i inculpată pentru complicitate la abuz în serviciu.
După multe tergiversări - pronunţarea sentinţei fiind amânată de 9 ori - pe 3 decembrie 2024 ÎCCJ i-a condamnat pe amândoi la câte 2 ani de închisoare cu suspendare şi 60 de zile de muncă în folosul comunităţii, apreciind că se fac vinovaţi de abuz în serviciu şi, respectiv, de complicitate.
Nimeni n-a văzut-o
Sentinţa motivată arată că, imediat după numirea ca ministru, Bodog şi-a angajat 6 consilieri, inclusiv pe Marcu, care a avut o normă de 4 ore pe zi, cu un salariu lunar net de 4.380 lei. Conform contractului de muncă, aceasta trebuia să se afle la cabinetul ministrului şi să îndeplinească atribuţii delegate prin fişa postului, precum participarea la întâlniri şi conferinţe, elaborarea de analize, note, puncte de vedere, propuneri, scrisori, proiecte de soluţii la probleme dezbătute etc.
Numai că, aşa cum aveau să declare toţi ceilalţi consilieri audiaţi, nimeni n-a văzut-o pe orădeancă la muncă, nici măcar o zi! "Nu am întâlnit-o niciodată", "Nu am cunoscut-o personal pe această doamnă", "Este singurul consilier personal al ministrului Bodog pe care nu l-am întâlnit, nu l-am cunoscut, nu mi s-a făcut cunoştinţă şi nici n-am interacţionat", sunt declaraţii date de ceilalţi foşti consilieri ai lui Bodog.
4 din 365
În urma cercetărilor, cu bunăvoinţă, judecătorii au ajuns la concluzia că Olivia Marcu a lucrat doar în 4 zile dintre cele 365 în care a fost consiliera ministrului: pe 4 şi 5 mai 2017, când a fost trimisă de Bodog să-l reprezinte la o conferinţă a stomatologilor din Timişoara, pe 29 iunie, când a fost prezentă la Minister ca să semneze un contract de muncă reînnoit, şi pe 16 noiembrie, când a participat la o altă conferinţă, la Zalău.
De altfel, au reţinut judecătorii, Marcu nici nu avea cum să fie la Minister mai mult timp având în vedere că, exceptând zilele de luni, preda zilnic informatică la Facultatea de Medicină din Oradea.
Un detaliu care demonstrează relaţia apropiată dintre cei doi este că tot Bodog a angajat-o şi la FMF, în 2016, când era decan, ca profesor la plata cu ora. Un an mai târziu, "concurând" de una singură, Marcu a obţinut un post de lector, pe care îl ocupă şi în prezent.
Falsuri prescrise
Nici Bodog şi nici Marcu nu şi-au recunoscut vina în faţa judecătorilor, deşi amândoi au declarat că, de la angajarea consilierei, au agreat că aceasta îşi va desfăşura activitatea de la distanţă, urmând să colaboreze pe e-mail şi WhatsApp. Atenţie, însă: faptele se întâmplau cu ani înaintea pandemiei de Covid-19, când munca de acasă nu era o practică răspândită. Dar cei doi au fost, pesemne, clarvăzători...
Procurorii au arătat şi că ministrul a semnat în locul femeii două contracte de muncă, o declaraţie pe proprie răspundere şi foile de prezenţă, atestând astfel în fals că Marcu ar fi fost în Bucureşti. DNA a pus pe masa judecătorilor şi alte documente semnate de aceasta, cum ar fi declaraţia de avere, drept dovezi că semnătura ei a fost falsificată. Însă, la pronunţarea sentinţei, judecătorii nu au mai detaliat problema, infracţiunile de fals fiind deja prescrise.
Se întâlneau... la petreceri
Judecătorii au mai arătat că, dacă Marcu şi Bodog au convenit ca femeia să lucreze de acasă, acest lucru trebuia stipulat în contractul de muncă, ceea ce nu s-a întâmplat, dar şi că nu există dovezi ale colaborării între cei doi timp de un an, perioadă în care prin e-mail au corespondat o singură dată, când ministrul i-a trimis consilierei discursul pe care să-l citească în faţa stomatologilor din Timişoara. Marcu a pretins că ar mai fi avut dovezi ale muncii prestate într-un laptop "vechi" de 5 ani, pe care, foarte convenabil, nu îl mai găsea.
"După cum se poate observa, colaborarea dintre cei doi a fost de aşa natură încât să nu lase vreo urmă, fapt care le-a şi reuşit... Este adevărat că cei doi inculpaţi se întâlneau la Oradea, dar în cadrul unor petreceri private, care nu aveau nicio legătură cu atribuţiile de serviciu ale inculpatei", s-au consemnat în sentinţă informaţii din declaraţiile martorilor.
În faţa judecătorilor, inculpaţii s-au pretins nevinovaţi şi, cu tupeu, au dat vina pe alţii. Bodog a susţinut că funcţionarii de la Resurse Umane au fost responsabili că Marcu n-ar fi avut contractul de muncă corect încheiat şi a bagatelizat situaţia, pretinzând că neprezentarea la serviciu a consilierei ar fi o simplă neregulă de drept civil, care ar trebui sancţionată conform Codului Muncii. O apărare similară a avut şi fosta sa consilieră, care a plusat arătând că nu are studii juridice, ca să ştie cum ar trebui să arate un contract de muncă.
COLEGI PESTE TOT. Fost senator PSD din 2012 până anul trecut, când a ratat candidatura pentru un nou mandat tocmai din cauza problemelor penale, Florian Bodog (stânga) i-a întins de mai multe ori o mână de ajutor Oliviei Marcu (dreapta), care, până să fie recrutată de politician, a lucrat doar la firma propriei familii. În 2016, când era tot decan la FMF Oradea, Bodog a angajat-o pe un post de lector universitar, iar un an mai târziu, când s-a dus ministru la Bucureşti, a făcut-o consiliera sa personală. Acum, amândoi sunt colegi şi la facultate, dar şi în dosarul penal judecat la Înalta Curte, unde au fost condamnaţi "la pachet"
Prejudiciu returnat
Scuzele n-au fost luate în seamă. Judecătorii Înaltei Curţi i-au imputat lui Bodog că a ştiut că subordonata lipsea de la muncă, dar n-a cercetat-o disciplinar, astfel că a prejudiciat bugetul Ministerului plătind o angajată fictivă, care a primit "în mod necuvenit" 51.722 lei net dintr-un salariu brut total de 74.461 lei.
"Inculpata a încasat pentru o perioadă de aproximativ un an, fără a presta activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului, aproximativ 24 de salarii medii brute pe ţară", arată Curtea.
Pe lângă condamnarea la 2 ani de închisoare cu suspendare şi munca în folosul comunităţii, cei doi au fost obligaţi şi să returneze banii, pe care de altfel Bodog i-a şi pus într-un cont bancar la dispoziţia DNA încă de la demararea anchetei penale.
Sentinţa nu este definitivă şi a fost atacată de Bodog şi de Marcu, dar şi de DNA, apelul urmând să se judece tot la Înalta Curte. Cum faptele sunt clare, în mod normal modificări ar mai putea apărea doar la cifrele condamnării...
NO COMMENT
Carieră la risc
Florian Bodog nu a vrut să comenteze condamnarea penală încasată. "Nu am comentat, nu comentez şi nu voi comenta hotărârile Justiţiei. Voi face, în schimb, apel la această sentinţă", a scris el pe Facebook în ziua pronunţării sentinţei. Săptămâna trecută, BIHOREANUL i-a cerut noi declaraţii, dat fiind că între timp a primit şi motivarea judecătorilor, dar politicianul n-a dat niciun răspuns.
Procesul i-a pus oricum "pauză" pe cariera politică. Din cauza dosarului, PSD-istul n-a mai candidat pentru o funcţie în Parlament, astfel că, pentru prima oară în ultimii 13 ani, ocupă doar funcţia de conducere în cadrul FMF. Dacă însă va fi condamnat definitiv, va pierde poziţia de decan. Va putea activa în continuare ca medic şi cadru didactic, dar fără dreptul de a mai participa la concursuri.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.