„Bihorul este fruntaș la colectarea separată”. Șefa APM Bihor, Sanda Mercea, spune cum stăm cu poluarea și curățenia

De la marginea țării, Bihorul poate da lecții despre colectarea separată a deșeurilor. Directoarea Agenției pentru Protecția Mediului Bihor, Sanda Mercea, precizează că un clasament făcut în București așază județul pe primul loc la rata reciclării, la mare distanță față de capitală. „Este loc de mai bine, nu suntem la 50%, dar tot stăm mai bine ca alții”, spune Mercea.

Pe de altă parte, bihorenii n-au nicio șansă să știe ce inhalează, pentru că în județ calitatea aerului nu mai poate fi monitorizată, până când Ministerul Mediului nu își va aminti să repare stațiile pe care le are aici.

Eforturi pentru un județ curat

- Conduceți instituția responsabilă de protecția mediului în Bihor de peste un deceniu. Considerați județul unul curat sau mai degrabă unul poluat?

- Pentru a putea să exprim o opinie, ar trebui să ținem cont de o sumedenie de indicatori și factori: de mediu, apă, aer, sol, sănătatea populației, gestiunea deșeurilor. Ce pot să spun este că autoritățile fac eforturi susținute pentru a avea un județ curat, Bihorul fiind printre primele județe cu un sistem de management integrat al deșeurilor și este în prezent fruntaș la gradul de colectare separată, 33%, cu mult peste alte județe și peste București.

Dacă vorbim despre calitatea aerului și luăm în calcul modul de încadrare făcut de către Ministerul Mediului prin Ordinul 2165/2021, județul nostru este în regim de gestionare 2, unde se impun măsuri de menținere a calității aerului. Mai există regimul de gestionare 1, pentru județele care au nevoie de măsuri pentru reducerea poluanților din aer. Sigur că întotdeauna este loc de mai bine, dar, comparativ cu alte județe, stăm bine. Legat de poluarea apelor, nu avem probleme deosebite, doar situații punctuale, unde intervine Administrația Bazinală de Apă Crișuri.

- Să înțelegem că Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor funcționează bine?

- Da. Gradul de acoperire a serviciului de salubritate este de 100% în mediul urban, tinde spre 100% în mediul rural și, cum spuneam, gradul de colectare separată este bunicel. Este loc de mai bine, pentru că până la 50% (n.r. cât prevăd normele europene) mai avem. Bucureștiul este la 10%, Ilfovul la 15%, Neamțul la 18%, conform datelor centrale.

Ce facem cu praful?

- APM Bihor gestionează rețeaua de monitorizare a calității aerului, dar stațiile sunt mai des oprite decât funcționale. De ce?

- Cele 4 stații sunt oprite din cauza defecțiunii la echipamentele de monitorizare și lipsei consumabilelor. Ele sunt în proprietatea Ministerului Mediului și sunt date în folosință gratuită Agenției. Noi raportăm lunar defecțiunile și solicităm și fondurile necesare pentru remediere. Sper că autoritățile centrale vor găsi soluții pentru a le putea porni cât mai curând.

- Adesea, aerul din Oradea este greu de respirat, din cauza prafului care se ridică deasupra șantierelor. Ce se poate face?

- APM, prin actele de reglementare pe care le emite pentru proiectele de investiții, impune condiții care vizează protecția factorilor de mediu și a sănătății umane, precum împrejmuirea și delimitarea zonelor cu lucrări, mașinile care transportă materiale să fie acoperite, ca să nu împrăștie tot praful, să circule cu o anumită viteză, să fie curate când ies de pe șantier... Pentru ameliorarea disconfortului, deoarece nu putem vorbi de poluare, ci de un disconfort provizoriu, s-ar putea avea în vedere o curățenie stradală mai eficientă și verificarea constructorilor.

- Cum ați cataloga poluarea fonică din Oradea? Unii locuitori se plâng că orașul este prea gălăgios...

- Primăria are obligația de a elabora harta strategică de zgomot pentru aglomerarea Oradea. În urma evaluării datelor, s-au constatat depășiri, dar numai pentru factorul trafic rutier, iar Primăria a avut obligația să întocmească un plan de acțiuni. În prezent, acest plan este în analiză la noi, am solicitat completări și continuăm procedura.

Depozitele istorice, fără soluții

- Bihorul mai are încă depozite poluate istoric, cum este lacul toxic al Sintezei sau fostele batale petroliere din județ. Când le vom curăța?

- Depozitele neconforme de deșeuri sunt o problemă la nivel național. Pe 13 iulie 2017, Guvernul a adoptat un memorandum pe tema închiderii lor, pentru a evita sancțiunile pecuniare din cadrul procedurii de infringement deja declanșate și pentru identificarea unor soluții de finanțare pentru autoritățile publice locale. Deocamdată nu am primit detalii de la Minister cu privire la găsirea unei soluții de finanțare.

Legat de Sinteza, firma încă există și a depus un proiect de închidere și ecologizare, iar documentația s-a transmis la membrii Comisiei de Analiză Tehnică constituită la nivelul APM, din care fac parte toate instituțiile avizatoare. ABA a avut obiecțiuni cu privire la soluția de evacuare a apelor uzate din batal, li s-a solicitat altă metodă și probabil vor trebui să revină cu un alt proiect.

Mai avem depozitul Cemtrade (n.r. fosta Alumina), unde actualul proprietar, o firmă din Cluj, și-a asumat închiderea și ecologizarea, dar pe o perioadă de mulți ani. Ministerul a spus că data finalizării trebuie să fie 31 decembrie 2023, asumată prin memorandum.

- Cum ați descrie biodiversitatea din Bihor? O duc bine speciile locale de plante și animale?

- Avem o problemă legată de planurile de management. Fiecare arie ar trebui să aibă un plan, iar din 38 de arii protejate, avem 19 planuri aprobate, opt sunt în lucru, iar pentru restul nu avem decât măsuri minime de conservare. Dar noi nu avem atribuții de control, doar de reglementare și de evaluare a pagubelor făcute de specii protejate, precum lupi sau râși. Și să știți că sunt destul de multe.

Vom avea prima strategie climatică

- Planeta a trecut prin cea mai caldă săptămână, prima din iulie, de când se fac măsurători. În plan local, se urmăresc efectele schimbărilor climatice? Ce credeți că ar trebui să facă autoritățile?

- Preocuparea este mai degrabă la nivel european și mondial. La nivel național, este în elaborare prima strategie pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Ea va conține toate măsurile care urmează să fie luate și în plan local.

- UE are o ambiție „verde” mare, zero emisii cu efect de gaze de seră până în 2050. Avem șanse să atingem standardele Europei?

- În prezent, preocuparea UE se reflectă în revizuirea directivelor din domeniu și a BAT-urilor, adică cele mai bune tehnici disponibile pentru industrie, agricultură etc. Acestea vor trebui aplicate de toate țările membre, pentru îmbunătățirea calității mediului. Datele Agenției Europene de Mediu arată că România are o contribuție de 3% la aceste emisii din UE, dar tot va trebui să respectăm regulile europene.