Bihorul curat: Consiliul Judeţean vrea să atragă 57 de milioane de euro, pentru investiţii cuprinse în SMID 2

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Mălan, a prezentat joi un bilanţ al primelor şase luni de când în Bihor funcţionează un sistem integrat de management al deşeurilor (SMID), care a permis ca o treime din deşeurile bihorenilor să fie colectate selectiv.

„Avem un grad de colectare selectivă destul de bun, variind în funcţie de zona de colectare. În zona 1B, din jurul Oradiei, unde operator este RER Vest, este de 20%, zona 2 Aleşd, unde operator este Salubri Aleşd, de 23,54%, în zona 3 Salonta – Tinca, unde operează firma AVE Bihor, ca în zonele 4, 5 şi 6, de 33,93%, zona 4 Beiuş de 29,61%, zona 5 din nordul judeţului, în jurul Marghitei, de 26,4%, iar în zona 6 Săcueni avem 37,66%”, a declarat Mălan.

Astfel, în medie, în Bihor, o treime din deşeuri sunt colectate selectiv. „Este un procent bun prin comparaţie cu judeţul Covasna, care este dat ca exemplu de bună practică de ani buni în ce priveşte managementul deşeurilor şi care a ajuns la un grad de colectare selectivă de 38% după mai bine de 4 ani de la începerea implementării. Noi suntem la o medie de 30%, după şase luni, ceea ce este încurajator, şi ne-am asumat împreună cu operatorii şi cu primarii din judeţ să creştem în continuare acest grad de colectare selectivă”, a mai spus vicele CJ Bihor, totodată preşedintele ADI Ecolect.

Întrebat câte din aceste deşeuri sunt şi valorificate, Mălan a spus că asta depinde de „acurateţea” cu care bihorenii sortează deşeurile. „Noi, fiind la început, este clar că nu avem o acurateţe foarte consistentă”, a spus vicepreşedintele.

Pe de altă parte, Bihorul nu are nici instalaţii de reciclare, motiv pentru care CJ Bihor vrea să stimuleze companiile private să dezvolte astfel de facilităţi.

„Tarife ultra-rezonabile”

În privinţa costurilor salubrităţii în Bihor, Mălan a precizat că un sfert din primării au optat pentru taxă de salubrizare, ceea ce înseamnă că oamenii plătesc lunar o taxă fixă la adminstraţia locală, care la rândul ei achită facturile operatorului de salubritate. În medie, aceste taxe sunt între 6 şi 8 lei.

În schimb, costurile facturilor sunt diferite de la operator la operator, dar şi în funcţie de domiciliul clientului (în mediul rural sau urban) sau de volumul deşeurilor. În zona 1B, facturile RER Vest încep de la 18 lei pe lună (indiferent de numărul de colectări a deşeurilor), iar în restul judeţului de la 14,5 lei pe gospodărie (pentru o singură ridicare a deşeurilor).

„Tariful este, după părerea mea, ultra-rezonabil pentru cetăţean astăzi, să vedem dacă va fi un tarif rezonabil prin confruntarea cu realitatea. Deocamdată nu am luat în calcul modificarea tarifelor decât în jos, dar nu le mai putem modifica nici în jos pentru că rămânem fără operator de salubritate”, a declarat Mălan.

Acesta a mai spus că toţi operatorii se plâng că serviciul nu este rentabil, deoarece au dimensionat flota auto în funcţie de un număr mai mare de clienţi, aşa cum era în caietele de sarcini, dar care în realitate nu se regăsesc.

Potrivit vicepreşedintelui, fiecare operator raportează pierderi lunare de circa 150.000 de lei, chiar dacă gradul de contractare a serviciului de salubritate a ajuns la 90%.

Probleme sunt în comunităţile de romi, unde locuitorii n-au venituri sau nici măcar case intabulate, aşa că primăriile trebuie să le amplaseze containere pentru colectarea deşeurilor, dar şi în localităţile izolate, unde utilajele nu pot urca. Pentru această a doua situaţie, în SMID 2, ar urma să se achiziţioneze şi utilaje şenilate.

Urmează noi investiţii

Mălan a mai anunţat că CJ Bihor şi ADI Ecolect pregătesc etapa a doua a SMID, cu investiţii de 57 de milioane de euro pentru curăţenia judeţului. Printre altele, se vor amenaja 20 de platforme subterane pentru colectarea selectivă a deşeurilor pentru zonele turistice.

De asemenea, se doreşte achiziţia de utilaje biodegestoare, care să mărească capacitatea staţiei de tratare mecano-biologică a deşeurilor, locul unde deşeurile vegetale ale bihorenilor vor fi transformate în compost pentru agricultură. Staţia TMB nu este funcţională în prezent, dar va fi insuficientă, întrucât CJ Bihor doreşte să schimbe modul de colectare a deşeurilor din sate, unde în prezent nu se ridică separat biodeşeurile.

Pe de altă parte, luna iunie va fi luna curăţeniei în Bihor, iar toţi locuitorii vor fi îndemnaţi să se implice în salubrizarea judeţului. Detaliile acestei campanii urmează să fie făcute publice.

„Vreau să mulţumesc tuturor primarilor, cetăţenilor din judeţul Bihor, celor trei companii de salubritate, tuturor companiilor care au contribuit la obţinerea acestor rezultate de etapă. Sunt perfect conştient că drumul este lung, dar suntem absolut convinşi că împreună vom reuşi să facem din judeţul nostru un judeţ exemplu în ceea ce priveşte curăţenia”, a mai spus Mălan.