Viaţa la ţară ar putea deveni mult mai confortabilă, fără grija lemnelor pentru foc. Mai mulţi primari din Bihor încearcă să atragă fonduri europene nerambursabile pentru construirea de reţele de gaz în oraşele şi satele pe care le conduc.
Pentru a-şi maximiza şansele la atragerea finanţării, preşedintele Consiliului Judeţean, Ilie Bolojan, le-a recomandat să se asocieze, iar mai mulţi i-au ascultat îndemnul. În acelaşi timp, îşi încearcă norocul şi edilii care n-au avut cu cine să se asocieze. Pentru că, indiferent din ce partid provin, primarii spun acelaşi lucru: bihorenii au nevoie să aibă gazul la poartă.
Prioritatea lui Bolojan
Extinderea reţelelor de gaz a fost până acum un vis îndepărtat pentru Bihor. În zonele urbane sau rurale unde nu există fabrici, care să ardă gazul tot anul, ci numai consumatori casnici, care ar folosi această resursă în sezonul rece, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz nu a fost interesată să îşi extindă reţelele. În ultimii 4 ani, Consiliul Judeţean n-a mişcat un deget pe această temă, iar primăriile, şi dacă ar vrea, nu îşi permit cheltuiala din bugetele proprii. În premieră, însă, aceste investiţii au devenit eligibile pentru a fi finanţate cu fonduri europene.
În toamnă, în Programul Operaţional Infrastructură Mare, a fost deschisă o axă de finanţare cu 236 milioane euro, dedicată unităţilor administrativ-teritoriale care nu au asemenea utilităţi. Concret, primăriile pot atrage fonduri nerambursabile pentru construirea reţelelor şi pentru branşamentele necesare gospodăriilor, cu condiţia să aibă minimum o mie de gospodării pentru care proprietarii au semnat angajamente de racordare şi să finalizeze investiţia până în anul 2023. Finanţarea nerambursabilă este de 85% din valoarea totală a proiectului.
Preşedintele CJ, Ilie Bolojan (foto), a anunţat de la preluarea mandatului că aceste proiecte sunt prioritare pentru judeţ şi i-a asigurat pe primari de sprijin, pentru a se putea înscrie în program până pe 17 decembrie, când apelul se va închide. "Primarii au fost disponibili, au înţeles care sunt mecanismele. I-am consiliat, atât cât a fost posibil, mai mult de-atât nu avem ce face. Vom vedea pe data de 17 câte primării au depus, până atunci e vorba de bune intenţii", spune Bolojan. Preşedintele a promis şi sprijin pentru cofinanţare şi le-a cerut tuturor instituţiilor să urgenteze procedurile de avizare.
Împreună, mai puternici
Pentru că şansele finanţării unui proiect cresc cu cât numărul gospodăriilor racordate este mai mare, Bolojan i-a sfătuit pe primari să se asocieze. O asemenea alăturare s-a creat în Zona Metropolitană Oradea, între primăriile din Oşorhei, Nojorid şi Paleu, care vor depune un proiect comun. "Am făcut un sondaj în comună şi avem angajamente de la peste 80% dintre localnici, care vor să se racordeze la gaz", spune primarul liberal din Oşorhei, Ioan Gligor (foto).
Cele trei primării ar urma să construiască în total 134 km de reţele şi să realizeze branşamentele pentru 3.922 de case, din cele peste 4.400 pe care le au, la costul de 25 milioane euro, suma maximă pe care o pot atrage prin finanţarea europeană. "De îndată ce vom semna contractul de finanţare, vom lansa şi licitaţia pentru desemnarea unui distribuitor autorizat de gaze, care va trebui să realizeze în următorii doi ani şi branşamentele care nu sunt cuprinse în proiect, cam 500", mai spune Gligor. La fel se va întâmpla şi în celelalte două comune.
Lemnele, puţine şi scumpe
Vor mai depune proiecte în POIM asocierea primăriilor din Aleşd, Ţeţchea, Tileagd şi Aştileu, cea a comunelor Drăgăneşti, Bunteşti, Rieni, Lazuri de Beiuş şi Pietroasa, respectiv oraşul Săcueni cu comunele Diosig şi Roşiori.
"Vom depune proiectul în asociere, tocmai ca să avem şanse mai mari de câştig. Am depus studiul de fezabilitate spre avizare, sperăm că vom primi la timp răspunsurile", zice primarul liberal din Aleşd, Ioan Todoca (foto). Pentru dezvoltarea oraşului şi atragerea de investitori, reţelele de gaze sunt indispensabile.
Edilii din zona Beiuşului spun că sătenii abia aşteaptă să aibă gazul la poartă, pentru că lemnele de foc sunt tot mai puţine şi, implicit, tot mai scumpe. "La sondaj, 75% dintre proprietarii de gospodării au răspuns afirmativ. Oamenii au nevoie de o alternativă pentru încălzire. Deşi suntem aici, sub munte, tot n-avem destule lemne", zice primarul PNL din Bunteşti, Sorin Degău. "Am mers din casă în casă, în toate cele zece sate. 93% dintre localnici au zis că vor gaz, diferenţa de 7% fiind gospodăriile nelocuite, unde încă nu am reuşit să-i contactăm pe proprietari", spune şi Florina Man, primar PNL în Drăgăneşti.
În nordul judeţului, proiectul este mai întârziat, dar edilii sunt optimişti. "Încă lucrăm la studiul de fezabilitate, dar sper că ne vom încadra", zice primarul UDMR din Diosig, Mados Attila.
Pe cont propriu
În ZMO, mai încearcă să atragă finanţare şi Primăria Sânmartin, care n-a avut nevoie să se asocieze. "Vom depune un proiect de racordare pentru 4.500 de gospodării. Nu am inclus blocurile în această investiţie. Vorbim de 110 km de reţele, iar investiţia totală se ridică la 20 milioane euro", zice primarul PSD Cristian Laza (foto).
Comuna este racordată la Termoficare Oradea, dar compania furnizează agent termic doar pentru blocuri şi operatori economici, inclusiv SC Turism Felix, în timp ce sătenii se încălzesc cu sobe sau centrale proprii. Primăria nu ia în calcul extinderea reţelelor la blocuri, pentru că un sondaj făcut anul trecut în rândul locatarilor a arătat că aceştia preferă să rămână clienţii Termoficare, temându-se că preţul gazului va fi prea mare pentru ei.
Speranţe şi la anul
Şi comuna Ineu are proiectul pregătit. "Noi avem studiul de fezabilitate dinainte să se lanseze axa europeană, avem toate avizele şi 1.460 de semnături de la localnici. Am discutat şi cu dl Bolojan, dacă nu vom obţine finanţare acum, vom încerca o asociere cu alte primării în etapa a doua din POIM", spune primarul PSD Dumitru Togor (foto).
La fel, proiecte deja pregătite au comunele Girişu de Criş, Cefa, Mădăras, Ciumeghiu, Sânnicolau Român şi Cociuba Mare, toate conduse de primari liberali, respectiv Gepiu, unde este un edil social-democrat. "N-am avut cu cine să ne asociem, încercăm singuri şi sperăm că vom câştiga. Dacă accesăm fondurile nerambursabile, facem 1.100 de branşamente, dintr-un total de 1.300 de gospodării", declară edilul liberal din Cociuba Mare, Mihai Sferle.
Primăriile care nu vor câştiga acum finanţare vor mai avea o şansă la vară, când se va lansa al doilea apel, cu un total de 700 milioane euro. "Dacă acum nu vor reuşi, primarii vor putea să-şi reconfigureze proiectele, în aşa fel încât să-şi îmbunătăţească punctajul", spune Bolojan. Este de aşteptat însă ca anul viitor concurenţa să fie şi mai mare, tocmai pentru că timpul de pregătire al proiectelor e mai lung. Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi...
PE CONT PROPRIU
Şteiul va avea gaz
În ultimele decenii, extinderea reţelelor de gaz în Bihor s-a făcut cu ţârâita, iar în ultimii 9 ani deloc; din 2007, când existau 402 km de conducte, până în 2011 lungimea a ajuns la 546 km, şi de-atunci stagnează. În prezent, în Bihor doar 22 de unităţi administrativ-teritoriale, din care trei oraşe (Oradea, Salonta şi Marghita) au infrastructură de gaze.
Singura primărie care a reuşit pe cont propriu să avanseze este cea din Ştei. În vară, după 10 ani de demersuri eşuate, primăria a semnat contractul cu firma Nova Power & Gas, care se obligă să cofinanţeze reţeaua de gaze naturale în schimbul concesionării pentru o perioadă de 49 de ani. Costul pe care Primăria Ştei trebuie să-l suporte în acest proiect, din bugetul local, este de 7,8 milioane lei.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.